Este vorba despre posturi de comisar european în domeniul economic sau în cel al extinderii comunitare, potrivit unor surse oficiale de la Bruxelles, citate de Agerpres.
Conform acelorași surse oficiale, cei aleşi la conducerea Uniunii Europene vor fi: Ursula von der Leyen, pe postul de preşedinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas, pe postul de înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi Antonio Costa, în funcția de preşedinte al Consiliului European.
Totodată, cel mai probabil, Roberta Metsola va rămâne preşedinte al Parlamentului European. Până în prezent nu au existat discuţii despre comisariatul pe Apărare, însă România nu este interesată de acest post, conform surselor.
Agenda reuniunii de la Bruxelles
Liderii statelor Uniunii Europene au început joi un summit de două zile, care se axează pe numirile în instituţiile cheie ale UE, dar și aprobarea agendei sale strategice pentru mandatul rezultat ca urmare a alegerilor europarlamentare. De asemenea, se are în vedere atenuarea tensiunilor cu şefa guvernului italian, conservatoarea Giorgia Meloni, indignată de faptul că popularii, social-democraţii şi liberalii europeni au ignorat-o la negocieri, transmite genţia EFE.
Cei 27 de lideri au sosit la CE la Bruxelles cu posturile pentru "înalţii responsabili" comunitari deja convenite între cele trei grupuri politice pro-europene, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), care sunt favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxellesului. Câte doi reprezentanţi ai acestora au avut o reuniune privată, unde nu au invitat-o pe Meloni, al cărei partid face parte în PE din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor europeni (ECR).
Potrivit înţelegerii între respectivele trei grupuri, Ursula von der Leyen, din PPE, îşi va păstra postul de preşedintă a Comisiei Europene, cel de preşedinte al Consiliului European va fi al fostului premier social-democrat portughez Antonio Costa. De asemenea, șefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, va fi Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.
Cancelarul german Olaf Scholz a reprezentat la aceste negocieri grupul social-democraţilor, alături de premierul spaniol Pedro Sánchez. Grupul popularilor a fost reprezentat de premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis. Grupul liberalilor a fost reprezentat de preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez şi viitor secretar general al NATO, Mark Rutte,
Conform şefei guvernului italian, acest grup restrâns de şase lideri a reprezentat o "oligarhie" care a dus la o înţelegere fără a ţine cont de mesajul transmis la urne de cetăţeni la europarlamentarele din 6-9 iunie. Acest scrutin a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare eurosceptice, dar fără ca acestea să răstoarne majoritatea alcătuită din grupurile popular, social-democrat şi liberal. Acestora din urmă li s-ar putea alătura și grupul Verzilor.
Tusk a încercat să aplaneze disensiunile
Donald Tusk a încercat să calmeze tensiunile apărute de nemulţumirea Giorgiei Meloni. "Un lucru vreau să-l spun clar: nimeni nu respectă Italia şi pe Giorgia Meloni mai mult decât mine. Este vorba despre o neînţelegere. Avem uneori nevoie de platforme politice specifice pentru a înlesni procesele", a zis premierul polonez, în cadrul întâlnirii restrânsă a celor şase lideri pentru numirile în funcţiile de top ale UE. Tusk a susţinut faptul că singura intenţie a acestui format era de a avansa mai rapid la negocieri şi a dat asigurări că "nu există Europa fără Italia şi nicio decizie nu se ia fără premierul Meloni".
Totuşi, Giorgia Meloni se vede pusă în faţa faptului împlinit, ținând cont că ea alătur de partenerii săi conservatori, precum premierul ungar Viktor Orban, nu pot forma în Consiliul European minoritatea de blocaj cu scopul de a împiedica aceste numiri care se hotărăsc prin majoritate calificată.
Atacul lui Viktor Orban
La rândul său, Viktor Orban a vorbit despre "un acord ruşinos" convenit între cei şase lideri europeni şi despre un "abuz de putere". "Alegătorii europeni au fost păcăliţi", a scris premierul ungar pe platforma X. Dreapta "a format o coaliţie a minciunilor cu stânga şi cu liberalii. Noi nu susţinem acest acord ruşinos!", a mai spus premierul ungar, despre acordul din care extrema dreaptă a fost exclusă. Viktor Orban a evidențiat, de asemenea, faptul că nu sprijină numirea Ursulei von der Leyen pentru a ocupa un nou mandat, deoarece ea a folosit statul de drept ca un instrument politic contra Ungariei.
Odată ce va fi obţinut sprijinului Consiliului European, Ursula Von der Leyen va avea nevoie ulterior şi de cel al Parlamentului European pentru a fi revalidată în funcția sa de preşedintă a Comisiei Europene începând cu data de 1 decembrie, printr-un vot cu majoritate simplă, un vot asemănător fiind prevăzut cu scopul validării echipei sale de comisari europeni. În schimb, europarlamentarii nu pot opri numirea preşedintelui Consiliului European.
O majoritate de 399 din cei 720 de eurodeputaţi au împreună popularii, social-democraţii şi liberalii. Cancelarul Olaf Scholz a catalogat astfel drept "relevant" acordul celor trei familii politice proeuropene privind împărţirea posturilor, deoarece se întruneşte majoritatea.
Meloni nu le-ar fi răspuns la telefon liderilor europeni
În replică, Giorgia Meloni spune că acesta este un "acord de excludere" a celorlalte familii politice europene. Meloni nu s-a abţinut să vorbească jurnaliștilor la sosirea la summitul european şi, conform publicaţiei Politico, nu le-a răspuns la telefon liderilor europeni care au vrut să discute cu ea privind înţelegerea convenită între cei şase şi din care ea a fost exclusă.
Discuţiile de culise continuă însă. Surse comunitare atrag atenţia că "nu este niciodată bine să excluzi statele membre cele mai mari". Pentru a arăta unitatea blocului comunitar, obiectivul urmărit e de o obţine totuşi consensul privind numirile în funcţiile cheie, fără a fi nevoie de a scoate calculatorul cu scopul de a verifica dacă voturile favorabile aduc majoritatea calificată de 20 de state membre care să însumeze cel puţin 65% din populaţia Uniunii Europene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
