România, top. Indice de percepţie a corupţiei (IPC) publicat de Transparency International

Peste două treimi din cele 180 de state analizate înregistrează scoruri sub 50 de puncte, media la nivel mondial fiind de 43 de puncte. Poate cel mai îngrijorător este faptul că marea majoritate a statelor evaluate nu au făcut aproape deloc progrese în ultimii ani. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă "foarte corupt", iar 100 "deloc corupt".

România rămâne în rândul democraţiilor fragile

La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, media este de aprox. 65 de puncte, în scădere faţă de anul anterior cu peste un punct. Danemarca (cu 88 de puncte), Finlanda (85 de puncte) şi Suedia (85 de puncte) rămân în top trei, ca şi în 2017. România rămâne pe locul 25 în clasament, însă scorul înregistrat scade cu un punct faţă de 2017, de la 48 la 47 de puncte. Cu 42 de puncte, Bulgaria rămâne pe ultimul loc la nivelul UE, de asemenea în scădere cu un punct faţă de anul anterior. Grecia pierde trei puncte, de la 48 în 2017 ajunge la 45 în 2018. În schimb, Ungaria câştigă un punct, ajungând la 46 în 2018.

În anul 2018 a fost analizată cu predilecţie relaţia dintre corupţie şi tendinţele democraţiei globale. Câteva dintre concluziile analizei elaborate la nivel global sunt valabile inclusiv la nivel naţional:

- Corupţia poate slăbi mecanismele prin care se asigură echilibrul puterilor în stat, inclusiv între puterea guvernamentală şi cea judiciară.

- Lipsa prioritizării reformelor anti-corupţie, precum şi retorica populistă aflată în creştere se suprapun cu slăbirea instituţiilor democratice în multe ţări, inclusiv din UE.

- Prin subminarea pilonilor vitali ai democraţiei, inclusiv alegerile şi independenţa judiciară, se poate crea un cerc vicios în care corupţia subminează instituţiile democratice, iar instituţiile slabe sunt mai puţin capabile să controleze corupţia.

- Statele cu adevărat democratice înregistrează, în medie, un scor de 75 de puncte în cadrul IPC. Niciuna dintre aceste ţări nu are sub 50 de puncte.

- Prin contrast, democraţiile fragile înregistrează un scor mediu de 49 de puncte. În schimb, regimurile hibride, care prezintă elemente cu tendinţe autocratice, au în medie 35 de puncte.

Soluţiile propuse de Transparency International Romania

La nivel naţional, rămân în continuare restante obiective prioritare, ca de exemplu: implementarea de măsuri concrete în prevenirea corupţiei şi închiderea vulnerabilităţilor; aprobarea şi promovarea unor mecanisme interne robuste în cadrul administraţiei publice cu funcţie de corecţie.

Printre soluţiile concrete propuse de Transparency International Romania se numără:

- Înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, instrument de utilitate publică, propus de organizaţia noastră pentru a creşte transparenţa administrativă şi pentru a contribui la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie şi a arbitrariului în realizarea inspecţiilor administrative;

- Modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, prin implementarea Sistemului de Integritate la nivelul administrație publice locale, pe un model elaborat de TI şi aplicat cu succes în alte state europene.

În plus, Transparency International Romania reiterează faptul că succesul luptei împotriva corupţiei este direct legat de instituţii puternice şi stabile în ansamblul lor. Avem nevoie de instituţii puternice, independente, de lideri responsabili şi cetăţeni implicaţi în viaţa comunităţii locale, care să sancţioneze derapajele.

Indicele de Percepţie a Corupţiei este realizat anual de Transparency International şi lansat concomitent de Secretariatul internaţional de la Berlin şi de filialele naţionale ale organizaţiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News