România trebuie să aibă finalizate planurile privind migrația până pe 12 decembrie, în acord cu UE

Pactul UE privind migraţia şi azilul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi un "mecanism de solidaritate" care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranţi din ţările din prima linie către alte state membre ale UE, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic.

Pactul mai prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil pot fi repatriaţi.

Această reformă a sistemului european privind migraţia urmăreşte să scurteze durata procedurilor de azil şi să intensifice expulzările migranţilor pentru a diminua migraţia ilegală venită mai ales dinspre Africa şi Orientul Mijlociu, dar şi să redistribuie către alte state ale UE migranţii care debarcă în Italia şi în alte ţări din prima linie.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, au prezentat miercuri la o conferinţă de presă un plan pentru aplicarea acestui pact care intră în vigoare din anul 2026. Planul cuprinde un model pentru planurile naţionale care vor trebui adoptate de către statele membre până la sfârşitul acestui an, cu acţiuni legale, tehnice şi operative împărţite în zece capitole, ce includ de exemplu măsuri de aplicat la frontierele externe sau pentru primirea migranţilor.

Oficialul comunitar Margaritis Schinas a anunţat că Bruxellesul a creat echipe de sprijin care vor vizita toate capitalele statelor membre începând de acum şi până în toamnă pentru a ajuta statele membre să pregătească planuri naţionale de implementare. De asemenea, a indicat acest oficial, Comisia Europeană va urmări îndeaproape progresele statelor membre în aplicarea pactului şi va informa periodic Parlamentul European şi Consiliul.

"Avem la dispoziţie doi ani pentru ca (pactul privind migraţia) să devină o realitate operativă, tangibilă pe teren", a mai spus Margaritis Schinas, care a admis că "rămâne multă muncă de făcut" şi implementarea pactului va fi o sarcină dificilă. Aceste eforturi, a continuat el, nu vor fi egale pentru toate statele membre, "întrucât nu toate pleacă de la acelaşi punct", unele având deja o experienţă avansată în procesarea sosirii migranţilor la graniţe sau în procedurile de azil. Dar "toate vor trebui să se adapteze noilor exigenţe (...) Obiectivul nostru este ca toţi să atingem scopul în acelaşi timp", a mai indicat oficialul Comisiei Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News