Românii au fost cei mai harnici muncitori din UE în 2022, conform unui studiu Rexecode Institute.
Un studiu efectuat de Rexecode Institute și publicat recent dezvăluie că muncitorii din Bulgaria au înregistrat o medie semnificativă de ore lucrate în 2022, plasându-se pe locul doi în Uniunea Europeană, fiind depășiți doar de muncitorii din România în ceea ce privește numărul de ore lucrate anual.
Potrivit datelor colectate de Rexecode Institute, bulgarii au lucrat în medie 1.993 de ore pe an în 2022, cifră care depășește considerabil media la nivelul UE, stabilită la 1.679 de ore lucrate anul trecut.
Locul întâi în clasamentul european al numărului de ore lucrate îl ocupă românii, care au înregistrat o medie de 2.029 de ore lucrate în 2022, iar bulgarii sunt urmați de greci, cu un total de 1.979 de ore lucrate.
În contrast, sub media UE se situează cetățenii din Țările de Jos, Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria și Germania, unde muncitorii au lucrat în medie 1.600 de ore pe an.
„Relaxarea” nivelului de impozitare ar putea contribui la bunăstarea bugetului României, dar și a productivității. În cele din urmă, ar putea conduce la mai puține ore lucrate de români, cu un trai mai ridicat.
„Numărul de ore pe care noi îl muncim față de aceste două țări nu cred că este un avantaj pentru noi, dar nici vreo mândrie. Nu numărul de ore contează, ci productivitatea activității. Dacă olandezii și austriecii muncesc mai puține ore decât noi, dar au venituri mai mari decât noi, înseamnă că au productivitatea muncii mai mare și o organizare mai bună a activității. Nu mai vorbim de faptul că se mai pune și felul în care se reflectă impozitarea muncii în rezultatele pe care omul le primește. Cu cât muncești mai puțin și ai rezultate mai bune, trăiești mai bine, înseamnă că ai o productivitate mai mare și beneficiezi de o organizare și distribuție a muncii mai bune”, ne-a spus analistul Mircea Coșea.
„Nu cred că trebuie să ne prezentăm cu această situație ca fiind mai buni decât ei. Dimpotrivă, nu cred că suntem mai buni decât ei prin acest punct de vedere. Faptul că nu suntem primiți în Schengen din cauza opoziției acestor două țări e un element de natură politică și nu economică.”, a mai precizat specialistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News