EXCLUSIV  Românii din diaspora se simt datori față de țară cu un vot, chiar dacă unii îl anulează. Cei mai mulți se consideră implicați civic

În contextul finanțării de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a unui proiect privind participarea cetățenească a românilor din diaspora, DC News Media Group a derulat o serie de cercetări sociologice în vara acestui an. Astfel, a fost aplicat un chestionar la nivel național și au fost realizate patru focus grupuri cu români plecați în străinătate, ambele cercetări având aceleași tematici. Amintim că rezultatele cercetărilor nu reprezintă punctul de vedere oficial al DRP. 

Pentru opt din zece români, participarea cetățenească înseamnă mersul la vot

Pentru cei mai mulți dintre români, indiferent că locuiesc în țară sau în străinătate, participarea cetățenească înseamnă în primul rând participare electorală, apoi participare comunitară și participare civică. 89% dintre românii din țară au spus că, pentru ei, participarea cetățenească înseamnă să mergi la vot, alți 84% cred că înseamnă să participi la acțiuni caritabile, 54.8% cred că înseamnă să monitorizezi activ instituțiile statului. Pentru încă 53.9%, participarea cetățenească este sub forma apartenenței la o organizație neguvernamentală, iar pentru alți 46.2%, participare cetățenească înseamnă participare la proteste sau mitinguri. Doar pentru o pătrime dintre respondenți, participarea civică este asimilată apartenenței la un partid politic.

Cu cât crește nivelul educației și cu cât respondenții se află fizic mai aproape de România, cu atât crește incidența persoanelor care recunosc sensul clasic al participării cetățenești

În discuțiile libere din cadrul focus grupurilor cu cetățeni plecați din țară, au fost menționate și câteva sensuri mai puțin corecte ale sintagmei: ca și emigrant, participarea cetățenească înseamnă să ai drepturi egale cu cetățenii țării în care te afli; pentru alții, participarea cetățenească înseamnă să participi la întâlniri cu alte persoane care au aceeași naționalitate, schimbarea stilului de viață și plata taxelor și a impozitelor. 

Interesant este și faptul că peste jumătate dintre românii care încă locuiesc în țară se consideră persoane implicate civic.

Participarea electorală pare o formă de participare cetățenească dezirabilă pentru români în general

Dacă unora le este rușine să recunoască faptul că, de exemplu, sunt membri ai unui partid politic, participarea electorală este percepută drept o formă pozitivă și dezirabilă de participare cetățenească.

Aproape opt din zece români care locuiesc în țară au declarat că au mers la vot la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie, în ciuda statisticilor oficiale care indică o prezență la vot de 52.42%. 

Românii din diaspora văd participarea electorală ca pe o formă de datorie civică

În ceea ce privește românii din diaspora, cei care au mers la vot și-au motivat comportamentul prin faptul că au votat de câte ori au putut, chiar dacă nu sunt siguri că ar conta votul. Unii consideră că a merge la vot este un act de datorie cetățenească, cineva chiar accentuând a merge la vot este mai mult decât un drept, este o responsabilitate. 

Alții declară că au mers la vot ca să nu iasă cine nu ar fi dorit; alții spun că au mers pentru schimbare; alții își amintesc de faptul că au trăit și în perioada comunistă și au văzut ce înseamnă să nu îți poți exercita acest drept. Unii cred că prezența la vot poate împiedica luarea unor decizii greșite – cum a fost în Marea Britanie cu Brexit: cei care au mers au fost PRO ieșire din Uniunea Europeană, cei care nu își doreau ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană – mai mulți la număr decât cei care își doreau -  nu au mers la vot pentru că nu se așteptau ca ceilalți să ia o așa decizie. 

Mersul la vot este și o formă de conștientizare a opiniei publice cu privire la existența unor opinii minoritare

Alte persoane consideră că astfel îi pot ajuta cumva și pe cei de acasă, să aibă parte de reprezentanți politici de calitate. Din aceeași categorie fac parte și persoanele care spun că au fost la vot pentru că sunt interesate de ceea ce se întâmplă în România, în perspectiva în care la un moment dat vor reveni în țară.

Interesant este punctul de vedere al celor care și-au motivat prezența la vot prin faptul că își doresc să se știe că există și sprijin pentru grupările extremiste (probabil aceștia au fost votanții AUR și SOS România). 

Alții și-au motivat decizia de a participa la alegerile europarlamentare prin faptul că simt că deciziile care se iau prin vot au impact la nivel macro.

Deși au mers la vot, unii români din diaspora recunosc faptul că și-au anulat votul

Sunt și respondenți care spun că au fost prezenți la urne, dar și-au anulat votul sau oricum nu s-au interesat foarte mult înainte despre candidați, au mers mai mult pe recomandările prietenilor.

Alții declară că au fost în trecut, dar nu mai merg pentru că sunt dezamăgiți; în plus, nu au destule informații despre participanții la alegeri și sunt dezamăgiți și de atitudinea românilor rămași acasă față de diaspora: când votăm ca să iasă cei pe care îi vor ei, suntem salvatori, când nu, suntem toți niște hoți, menționează una dintre persoanele participante la dialog.

Mulți români din diaspora nu au știut în 9 iunie că s-au înființat mult mai multe secții de vot ca în trecut

Printre motivele pentru care interlocutorii declară că nu au fost la vot la alegerile europarlamentare se numără faptul că nu au considerat că votul lor chiar contează și ar fi important, alții nu au știut cu cine să voteze sau nu au știut unde se află secția de vot (deși anul acesta s-a înființat cel mai mare număr de secții de vot în diaspora). Alții au invocat distanța mare față de secția de vot (nu au știut că s-a organizat secție de vot și în localitatea în care locuiesc). De asemenea, sunt și români care cred că procesul electoral este fraudat și atunci nu vor să fie părtași, alții au ascultat sfatul prietenilor din România: decât să voteze cu cine ar fi dorit (S.O.S. România), mai bine să nu se prezinte la vot. Alții au lipsit de la vot din cauza dezamăgirii față de ceea ce se întâmplă în țară și pentru că nu cred că mai există cineva interesat de binele public, manifestând și o lipsă de încredere față de candidați. Iar alții declară că pur și simplu nu au fost interesați. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News