De-a lungul timpului, propaganda venită din Rusia a insuflat în Ucraina un puternic sentiment împotriva României, țară văzută ca un inamic. Aceastei propagande i-a căzut victimă și comunitatea românească din Ucraina, susține Marin Gherman, jurnalist cu origini române din Cernăuți.
Marin Gherman a vorbit, la interviurile ȘtiriDiaspora și DCNews, despre situația comunității românești din Ucraina, în contextul unui război tot mai obositor, intrat în faza de terorism energetic. În cadrul discuției cu Tudor Curtifan, jurnalistul a vorbit și despre propaganda Rusiei cu privire la România, propagandă în urma căreia țara noastră a fost privită mult timp ca un dușman.
"Chiar și după anii 90', populația din Ucraina a fost bombardată masiv cu propagandă din Federația Rusă cu privire la situația României și erau ucraineni care priveau țara noastră ca un adevărat adversar. Bănuiesc că a fost afectată și comunitatea românilor de această propagandă", a spus Tudor Curtifan.
"Undeva până în martie sau aprilie exista acestă imagine de Românie dușman al Ucrainei. Mult timp, România a fost văzută ca un dușman. Imaginea de dușman a fost construită încă din perioada Uniunii Sovietice. Și miturile despre Ceaușescu au fost niște exagerări. Nu am fost cel mai slab și sărac stat din Europa. După ce România a aderat la NATO și Putin a venit la putere în Rusia, România a intrat într-un alt colectiv de state față de care s-a lucrat la nivelul propagandei ruse. NATO e pentru ruși o sperietoare, pentru Kremlin este inamic, deci nu trebuie să vorbim nimic de bine despre România.
În plus, s-au acumulat o serie de probleme istorice nerezolvate. Să nu uităm, că noi n-am ajuns în relațiile bilaterale la un nivel de sinceritate la care să discutăm despre trecut. Chiar dacă nu putem să găsim un numitor comun, noi nu putem discuta liber despre trecut, ceea ce înseamnă că încă avem probleme la nivelul percepției sociale. Am avut și cazul Insulei Șerpilor, ne-am judecat la nivel înalt. Există și cazul comunităților românești și a drepturilor lor. În afară de asta, nu era o deschidere a Ucrainei față de această parte a lumii.
Să nu uităm că până în 2014, exercițiile militare care se desfășurau pe teritoriul Ucrainei o aveau pe România ca un ipotetic inamic al armatei. Ucraineni se pregăteau pentru un eventual război împotriva României, Poloniei sau Ungariei. Din păcate, cel care insufla aceste idei de propagandă a fost fratele mai mare care a și venit cu arma împotriva poporului ucrainean", a spus Marin Gherman.
Emisiunea face parte din cadrul campaniei „Apel la Educație", realizată cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Marin Gherman este director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți, Ucraina), doctor în științe politice. În 2010 a absolvit cu mențiune Universitatea Națională „Iuri Fedkovici” din Cernăuți, iar în 2014 – își susține teza de doctorat, având ca temă de cercetare „Teoriile capitalului social în studierea proceselor de integrare europeană din cadrul societăților postsocialiste (studiu de caz Ucraina, România)”.
Este lector univ. asociat al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, editorialist la Veridica – publicație specializată în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake news, dezinformare și manipulare din Europa Centrală și de Est, jurnalist la Libertatea (București).
Președinte-fondator și redactor-șef al Centrului Media BucPress, care include patru organe de presă de limba română: Agenția de știri BucPress, Radio Cernăuți, BucPress TV și revista BucPress. Este redactor-șef adjunct la revista de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” (Cernăuți – București). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Societății Scriitorilor Români din Cernăuți.
Autor de studii publicate în reviste de specialitate, coautor a cinci monografii științifice: „Societatea civilă și capitalul social în noile state membre ale UE” (Cernăuți, Tehnodruk, 2015), „Sprache Politik und Konflikte in der Ukraine, Republik Moldau und Georgien” (Leipzig, 2017), „Peisajul etnocultural și etnopolitic al regiunilor de frontieră din Ucraina, R.Moldova și România. Retrospectivă istorică și actualitate” (Cernăuți, Tehnodruk, 2018), „Intersecții educative: dialog cu minoritățile naționale din regiunile Cernăuți și Transcarpatia” (Drogobici, Tek-LTD, 2020), „COVID-19. Dimensiuni ale gestionării pandemiei” (Iași, Editura Junimea, 2020).
A fost consultant politic, șef al birourilor electorale, manager al campaniilor informaționale și proiectelor internaționale de analiză a presei, coordonator al proiectelor transfrontaliere finanțate de UE și altor programe de granturi.
Interese științifice: teoria și practica acumulării capitalului social, procesele de integrare europeană în statele din Europa Centrală și de Est, procesele informaționale, evoluția mass-media, relațiile ucraineano-române, procesele geopolitice actuale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News