Românii, interesaţi de un stil de viaţă sănătos. Informarea corectă, esenţială

Peste jumătate dintre aceștia consideră că sunt bine informați în ceea ce privește o alimentație corectă și se documentează constant.

Conform unui studiu iVOX realizat de compania Agricola pe un număr de 1.574 respondenți, în perioada 08 – 10 mai 2019, românii consideră că au la îndemână informațiile necesare atunci când vine vorba de o alimentație sănătoasă. Cu toate acestea, peste trei sferturi dintre ei consideră că alegerea unui stil de viață sănătos se reduce la limitarea consumului de zahăr, iar 65,82% diminuează sau limitează consumul de produse procesate atunci când aleg să mânânce sănătos.

Un alt criteriu pe care locuitorii României îl iau în considerare atunci când își propun menținerea unei vieți sănătoase ește creșterea frecvenței gătitului în defavoarea comandatului sau a mâncatului în oraș ( 58,51% ), în timp ce 56,16% reduc sau limitează consumul de pâine sau alte făinoase.

Carnea de pui - în topul preferințelor românilor

În ceea ce privește tipul de carne preferat de majoritatea românilor, cea de pui se situează în topul preferințelor cu o majoritate de 45,11% pentru ca cea de porc să fie consumată de 33,61% dintre aceștia. Sociologul Barbu Mateescu explică motivul: „este consumată cel puțin săptămânal de trei sferturi dintre români fiind considerată mai puțin nocivă decât carnea de porc.’’

Având în vedere alegerea unei variante cât mai naturale de pe piața actuală, 72,11% dintre români sunt familiarizați cu conceptul de pui cu creștere lentă, în timp ce 70,27% au și consumat carne provenită de la un pui crescut și hrănit exclusiv vegetal (cu creștere lentă). La polul opus, 2 din 10 români nu cunosc acest concept, iar 12,83% nu au avut ocazia să mănânce pui cu creștere lentă.

Atributele calitative funcționale poziționează puiul cu creștere lentă între puiului crescut industrial și cel crescut tradițional. Cu o structură fermă a cărnii și un gust mai savuros, acesta reprezintă alegerea cea mai apropiată de puiul crescut tradițional, de la țară.

Prorector U.S.A.M.V și Prof Univ. Dr. Dumitru Drăgoțoiu, afirmă: „Există o legătură între caracteristicile de culoare și de compoziție a carcasei de pui. Culoarea în general este dată de prezența unor pigmenți – în carnea de pasăre sunt mai puțin evidenți, mai ales în piept aceștia sunt dați de prezența mioglobinei și a miozinei la nivelul cărnii. Culoarea puternică cu aspect comercial se întâlnește la puii care au un strat de grăsime subcutanat ceva mai mare - cum sunt cei cu creștere lentă. Puiului cu creștere lentă, fiind crescut pe o perioadă mai mare de timp (undeva între 55 și 60 de zile), i se dilueaza nivelul proteic și crește ușor nivelul energetic, crescând și vârsta de sacrificare, cu posibilitatea de a depune grăsime subcutanată mai mare ca strat. În conditiile acestea, având aceste xantofile - ati văzut că grăsimea de pasăre spre deosebire de celelalte animale este mai gălbuie – culoarea poate să fie gălbuie spre portocaliu dacă în hrana puilor se folosesc produse, materii prime care au această caracteristică de a conține substanțe xantofile sau se pot folosi o serie de pigmenți naturali. Sunt obtinuți deci din plante, din pigmenți naturali în care aceste substanțe xantofile se regăsesc în cantitate mai mare. Deci ei își exprimă culoarea prin acel strat de grasime care se difuzează și la nivelul dermei și apare în ambalaj într-o culoare mai apropiată de preferințele consumatorului, de ceea ce el asociază ca fiind culoarea puiului de curte.

După părerea mea, pentru tot ce înseamnă pui obținut atât în gospodăria noastră cât și în fermele industriale nu există niciun motiv să fie considerat dăunător sănătății, sub nicio formă. Cu atât mai mult, puiul cu crestere lentă este o alternativă la varianta clasică (aceea de creștere a unui pui în gospodărie) și se situeaza între un pui crescut la nivel de curte și cel industrial.

În concluzie, nu există temeri, substanțe adiționale care să lase reziduri sau să existe în carnea de pui în starea în care au fost ingerate, să fie considerate xenobiotice pentru organismul animal. E-urile, de asemenea, nu își au locul aici, în hrana puilor nu există E-uri, atâta vreme cât nu se utilizează coloranți artificiali. Dacă luăm un extract de gălbenele sau de cicoare acesta joacă rolul unui colorant, însă unul care provine din mediul natural și care se folosește nu numai în hrana puilor, ci în toate alimentele de pe piață – un exemplu ar fi înghețata.’’

Mulți oameni aleg să ofere credit miturilor în detrimentul informării

Există o corelație evidentă între educație și stilul de viață, iar acest lucru se transpune și în alimentație. Cu toate că românii sunt din ce în ce mai informați, atunci când se pune problema unei alimentații corecte, doar 55,08% se informează direct de la specialiști, în timp ce 44,85% au ca principale surse de informare cărțile, revistele sau diverse studii de specialitate, nu neapărat confirmate de autorități competente, în timp ce pentru 4 din 10 români presa este privită ca fiind singura sursă viabilă. Deși numeroase studii internaționale demonstrează că administrarea hormonilor la păsări nu se poate pune în practică, fiind o acțiune interzisă în Uniunea Europeană, 9 din 10 români sunt de părere că hormonii din carnea de pui nu sunt un mit și că puii de găină sunt hrăniți cu hormoni de creștere. În contextul în care această practică nu doar că este ilegală, ci și costisitoare și dificil de implementat, în continuare7 din 10 persoane consideră că în carnea de pui există și reziduuri de antibiotice.

Doar jumătate dintre locuitorii țării aleg să se informeze direct de la specialiști și în continuare miturile culinare sunt un pion important în circuitul dezinformării. Acesta este și motivul pentru care atunci când evaluează calitatea cărnii de pui 51,82% dintre români analizează culoarea acesteia, 38,12% au în vedere gustul și doar 27,93% verifică caracteristicile de pe ambalaj.

Atenția acordată unei alimentații sănătoase poate însă să ne conducă spre extrema cealaltă, ajungând până la ortorexie, denumirea dată acestui simptom. Termenul a devenit cunoscut în ultimii ani, ortorexia nervoasă fiind boala persoanelor care acordă o atenție exagerată alimentației, oamenii devenind mult prea stricți și subclasând atenția acordată propriei persoane.

Psihologul clinician Ligia Moise atrage la rândul său atenţia asupra faptului că un stil de viață sănătos nu presupune exagerare, ci echilibru: „Ne dorim să fim sănătoși, dar nu toți știm ce ar trebui să facem. Aflăm că e important să fim atenți la ce mâncăm, dar nu știm unde să căutăm informații, iar în cele din urmă apelăm la „omniscientul” Internet, moment în care va trebui să începem să selectăm din multele care nu întotdeauna sunt oferite de oameni avizați. Astfel încât vom începe o altă muncă (și aceasta destul de consistentă) a alegerii specialistului căruia îi vom da credit. Și uite așa, de la o zi la alta, din pagina de Internet/revistă/blog în altă pagină, vom ajunge să petrecem mult timp «consumând» literatură de specialitate, trecând ușor și aproape fără să ne dăm seama de la statutul de «preocupat de dietă», la obsesionalul care mai mult trăiește spaime legate de acest subiect. Subiect pe care – în opinia mea – de cele mai multe ori îl abordăm dintr-o singură perspectivă, aceea legată de cantitatea și calitate organoleptică a produselor. Constatăm că obsesia pentru alegerea produsului ideal ne poate face mai mult rau decat bine.

Din păcate, prea puțini oameni vorbesc despre cât de important este să acordăm timp meselor sau cât de important este să acordăm atenție felului în care ne este servită mâncarea (forme, culori, arome), cât de importante sunt persoanele alături de care mâncăm și nu în ultimul rândcât de conștienți suntem de faptul că mâncarea este «carburantul» care mă ajută să exist, motiv pentru care ar fi bine să-i fim pur și simplu recunoscători.

Ceea ce înseamnă că ne-ar fi de mare folos ca această obsesie legată de mâncare să o transformăm în preocupare, pentru ca astfel să putem să mâncăm în tihnă, cu bucuria dată de calitatea produselor, dar și a oamenilor, locurilor și momentelor în care oferim propriului corp energia de care are nevoie. Am putea spune că e un fel de a ne cultiva pofta de viață”.

Studiul a fost realizat online de către compania iVOX  de către Agricola Bacău, iar datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-55 de ani, preponderent absolvente de studii superioare (44,79%), majoritar din zona urbană. Repondenții prezintă venituri între 2.000 și 3. 000 lei în proporție de 30,37 % în timp ce 28,59% dintre aceștea au venituri lunare sub 2.000 lei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News