Un peisaj rural din sud-vestul României este transformat într-un depozit ilegal de deșeuri textile, adus pe ascuns din Europa de Vest. Haine aruncate, încălțăminte uzată și alte resturi textile alcătuiesc mormane uriașe care poluează câmpurile și râurile din Valea Jiului, se spune într-o anchetă a jurnaliștilor de la OCCRP.
Locuitorii ard haine pentru că nu-și permit lemne de foc
În sud-vestul României, câmpurile care ar trebui să fie o imagine idilică a peisajului rural sunt transformate într-un depozit dezolant de textile aruncate. Grămezi de haine uzate, încălțăminte veche și alte resturi textile ocupă spațiile deschise, poluând solul și aerul, în timp ce în apropiere, locuitorii privesc neputincioși acest peisaj degradat.
Iarna, când temperaturile scad, aceste grămezi de textile devin sursa principală de combustibil pentru multe gospodării sărace din apropierea Petroșaniului. Fără resurse suficiente pentru a cumpăra lemne, oamenii ard haine sintetice, care emit fum gros și toxic. De-a lungul timpului, acest gest disperat a devenit o rutină. Arderea hainelor lasă în urmă aer poluat și un strat invizibil de microplastice ce pătrund în sol și ape, se spune în ancheta jurnaliștilor OCCRP.
O industrie cu două fețe: donații caritabile sau „colonialism al deșeurilor”?
Deși promovate drept o soluție ecologică pentru reducerea risipei din industria modei rapide, hainele donate în țări precum Germania ajung deseori în Europa de Est sub forma unor transporturi ilegale de deșeuri textile. Cele mai bune articole sunt revândute, însă resturile murdare sau uzate sunt exportate către țări precum România, unde legislația permisivă și costurile reduse de eliminare atrag astfel de transporturi.
Un exemplu clar este firma germană Baliz Textilwerke, care exportă haine uzate în România. Raportări ale autorităților arată că unele transporturi conțin textile murdare, mucegăite și alte obiecte, precum jucării sau CD-uri, clasificate legal drept deșeuri.
Companiile din Valea Jiului, în mijlocul scandalului
Mai multe firme românești sunt acuzate că au importat ilegal tone de textile nesortate, pe care le-au stocat sau aruncat necorespunzător. Una dintre ele, Emily SRL, a fost amendată și investigată de procurori, dar continuă să opereze. După sortarea hainelor vândute în magazinele second-hand, resturile textile sunt vândute ieftin comunităților sărace, care, la rândul lor, le ard sau le aruncă pe câmpuri și în râuri.
„Generăm cantități uriașe de deșeuri care sufocă albiile râurilor sau sunt arse ilegal,” arată o plângere depusă de autoritățile de mediu.
Reformele europene, o rază de speranță
Uniunea Europeană pregătește noi reguli pentru a diferenția mai clar textilele reutilizabile de deșeuri și pentru a asigura o sortare mai riguroasă a donațiilor. Începând din 2025, statele membre vor fi obligate să colecteze separat textilele, ceea ce ar putea reduce astfel de practici ilegale.
În România, autoritățile încearcă să reglementeze importurile și să impună firmelor să investească în sisteme industriale de spălare și reciclare. Până atunci, însă, comunități precum cele din Valea Jiului rămân prinse între poluare și sărăcie, mai afirmă jurnaliștii OCCRP.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu