Rovana Plumb, la Bruxelles: Viitorul politicii de coeziune, legat de viitorul proiectului european

Dezbaterea a oferit parlamentelor naționale posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere și de a-și prezenta viziunea asupra viitorului politicii de coeziune și relevanței incontestabile pe care fondurile europene le-au avut și le au în reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni.

Rezultate mai eficiente

Majoritatea intervențiilor au susținut simplificarea procedurilor pentru viitoarea politică de coeziune, în așa fel încât fondurile europene să poată fi accesate mai ușor și mai eficient. S-a solicitat, printre altele, ca propunerile privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și viitoarea politică de coeziune să se contureze în prima parte a anului 2018, pentru a exista timp suficient pentru negocieri. S-a arătat că discuțiile privind viitoarea politică de coeziune nu trebuie reduse doar la bani, ci trebuie văzut cum se poate ajunge la rezultate mai bune și mai eficiente.

România susține politica de coeziune

În intervenția sa, Rovana Plumb a subliniat că România susține ferm politica de coeziune și a amintit rolul major pe care aceasta l-a avut în dezvoltarea țării. A vorbit despre importanţa continuării demersurilor pentru susținerea acestei politici după 2020 și despre cum poate răspunde aceasta țintit nevoilor oamenilor, nevoilor de dezvoltare națională și regională, dar și provocărilor de ordin financiar pe care UE le are în faţă.

În acest sens, oficialul român a arătat că politica de coeziune trebuie să rămână cea mai importantă politică europeană de investiții și a subliniat nevoia creării unui cadru de reglementare pentru perioada de după 2020, care să urmărească simplificarea, eficiența și impactul proiectelor pentru un mai bun echilibru între obiectivele de simplificare, siguranță și performanță.

Aspecte-cheie pentru viitorul politicii de coeziune

În continuarea intervenției de la Bruxelles, Plumb a evidențiat câteva aspecte-cheie pentru viitorul politicii de coeziune post-2020, cum ar fi concentrarea acestei politici pe nevoile reale ale regiunilor și menținerea alocărilor pentru a răspunde exact acelor nevoi, astfel încât să crească eficiența utilizării fondurilor europene.

Îmbunătățirea cadrului care se referă la acreditarea autorităților naționale de management a fost un alt punct atins în intervenție, cu propuneri concrete pentru ca perioada de tranziție de la o perioadă de programare la alta să devină mai ușoară. În ceea ce priveşte instrumentele de finanţare, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților a accentuat nevoia menţinerii utilizării grant-urilor, fără a fi exclusă capacitatea altor instrumente de a stimula creşterea economică.

Coerența în auditare, cu accent asupra auditului performanțelor și rezultatelor proiectelor, dar și nevoia unui principiu unic de auditare, creșterea încrederii reciproce între actorii-cheie implicați în punerea în aplicare a politicii de coeziune și stabilirea duratei perioadei de implementare au fost alte câteva subiecte propuse spre dezbatere de Rovana Plumb, în Parlamentul European.

[citeste si]

În încheiere, a vorbit despre nevoia de eforturi comune, la nivelul UE, pentru a păstra politica de coeziune ca instrument principal în consolidarea proiectului european, în special în contextul euroscepticismului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News