Rubla rusească s-a prăbuşit pe fondul sancțiunilor economice și a scăderii prețului petrolului

Potrivit analiștilor, rubla  s-a depreciat cu 50 la sută în 2014, iar pentru a opri prăbuşirea, Banca Centrală de la Moscova a majorat noaptea trecută rata de politică monetară de la 10,5 la sută la 17 la sută. Cu o zi înainte, luni, rubla se prăbuşise cu aproape 10%. Majorarea ratei, una dintre cele mai mari din istoria băncii centrale, aminteşte de măsurile drastice luate în timpul crizei din 1998, când Rusia a intrat în default şi şi-a devalorizat rubla, scrie The New York Times. Aceasta este a şasea modificare a ratei de bază în acest an.

De asemenea, Banca Centrală a Federaţiei Ruse a încercat, fără succes, să stabilizeze moneda naţională şi a cheltuit aproape 90 de miliarde de dolari. Reprezentanţii Băncii Rusiei au mai declarat că ţara s-ar putea scufunda într-o recesiune profundă anul viitor, dacă preţul petrolului rămâne la 60 de dolari pentru un baril.

"Situația este criticăa. Chiar și în cele mai negre coșmaruri nu ne-am fi putut imagina în urmă cu un an ceea ce se întâmplă acum", a declarat Serghei Shvetsov, numărul doi al Bancii Centrale a Rusiei citat de agenția Interfax.

Citește și: Sancțiuni și prețul petrolului: câți bani pierde Rusia anual în războiul economic cu Vestul

Investitorii americani pariază pe defaultul Rusiei, a cărei economie este lovită de sancţiunile occidentale, prăbuşirea preţului petrolului, de hemoragia masivă de capital şi de blocarea accesului băncilor şi companiilor la finanţare în valută, va intra în default, aşa cum a mai făcut în 1998.

PIB-ul riscă să se contracte cu până la 4,7 la sută în 2015, iar apoi cu încă 1,1 la sută în 2016. Rubla s-a devalorizat pe fondul ieftinirii petrolulului cu peste 40 la sută în acest an. La burse, preţul petrolului Brent a coborât astăzi până la 58 de dolari pentru un baril.

Experţii economici spun că problemele financiare cu care se confruntă Rusia vor afecta şi Republica Moldova.

"Din păcate,vor avea de suferit persoanele care depind de remitenţele din Rusia în Moldova. Probabil, pe alocuri, li se vor înjumătăţi veniturile, sau în genere pot să asiste la reducerea acestor volume de bani transferate", a explicat directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice, Alexandru Stratan.

Mai mult, analiştii vorbesc şi despre posibilitatea retragerii investitorilor ruşi din Moldova, din cauza problemelor din ţara lor.

Pentru România, implicaţiile majorării dobânzii-cheie de la 10,5% la 17% de către Banca centrală a Rusiei sunt relativ scăzute, însă aceasta este o mişcare puternică şi dacă volatilitatea va continua în Rusia, este posibil să apară şi efecte pentru România, a declarat pentru zf.ro Mihai Pătrulescu, senior economist la Unicredit Ţiriac Bank.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News