Ruperea gheţarului Marmolada, consecinţă a încălzirii globale? Climatologul Roxana Bojariu, avertisment: Problemă mare şi pentru România

Întrebată la Radio România Actualităţi dacă se poate spune, cu certitudine, că accidentul din Italia, unde o bucată din gheţarul Marmolada s-a rupt şi a pornit o avalanşă care a ucis şase persoane şi a rănit alte opt, este rezultatul încălzirii globale, Roxana Bojariu a spus că "un singur eveniment nu poate fi legat direct cu schimbarea climatică, care e un fenomen ce acoperă un timp mult mai îndelungat şi, evident are..."

"Să ţinem cont că astfel de fenomene sunt din ce în ce mai dese şi aici într-adevăr putem spune că există o legătură cu schimbarea climei. Practic, gheţarii, 95% din gheţarii lumii sunt pe cale de a se topi. E o cifră şi arată clar încălzirea...

Studiile arată că, dacă continuăm cu emisiile de gaze cu efect de seră aşa cum sunt ele astăzi, până la sfârşitul acestui secol, în munţii Alpi, nu vor mai exista gheţari. Ori, lucrul acesta deja se vede în astfel de fenomene, să ştiţi că sunt şi fenomene în care gheţarii se topesc şi formează lacuri care apoi se revarsă rapid şi vin şi ele cu consecinţe asupra comunităţilor locale. Sunt şi cazuri în care, gheţarii topindu-se, modifică efectiv traseul râurilor şi practic, râurile îşi croiesc alte albii, iarăşi cu consecinţe asupra comunităţilor locale, iar la nivel global, această topire a gheţarilor, împreună cu topirea învelişurilor de gheaţă ale Groenlandei şi ale Antarcticii, înseamnă o creştere a nivelului Oceanului Planetar, înseamnă consecinţe asupra oraşelor la coastă, asupra micilor insule din Atlantic şi din Pacific, care deja simt efectul creşterii nivelului oceanului. Există deja migranţi climatici din aceste insule din Pacific, de exemplu în Australia şi Noua Zeelandă. Deci e clar că avem de-a face nu doar cu un fenomen izolat", a mai spus aceasta, citată de RADOR.

În jurul Mediteranei, punct fierbinte. Problemă mare şi în România

"Din păcate zonele din jurul Mării Mediterane sunt un punct fierbinte pe harta schimbării climei pentru că deja acolo resursa de apă se diminuează foarte puternic şi se va diminua şi mai mult în anii şi deceniile care urmează. Există şi în România o tendinţă de aridizare, dar nu la acest nivel totuşi, cel puţin aşa ne arată studiile de până acum cu generaţia actuală de modele şi scenariile actuale. E foarte important şi în acest caz să reducem emisiile pentru că fiecare grad de creştere a temperaturii medii globale, fiecare zecime de grad mai bine zis, înseamnă modificări în sistemul climatic, modificări în statistica fenomenelor extreme, în extinderea şi intensitatea secetelor care vin însă la pachet cu incendii de vegetaţie. Aţi văzut ce se întâmplă în sudul Europei, în Spania incendii de vegetaţie, în Grecia.

Deci aici este marea problemă, să reducem pentru a încetini cursa şi să ne adaptăm la ceea ce e inevitabil schimbat în sistemul climatic. O mare problemă avem şi noi în România", a continuat climatologul. 

Ce probleme sunt în România

"Noi avem probleme cu resursa de apă în anul acesta, am avut şi în anii precedenţi şi, din păcate, cam în aceleaşi zone, în est, în Dobrogea, deci avem problemele noastre.

Ce vă pot spune acum este că cu toate că avem problemele noastre, ce se întâmplă în unele regiuni din sudul Europei e la un grad de intensitate mult mai mare şi Agenţia de Protecţie a Mediului Europeană are un raport 2019, unde foloseşte studii care arată că în 2050 anumite regiuni din sudul Europei, din sudul Franţei, din sudul Spaniei, din Grecia, unele chiar din Turcia nu vor mai fi regiuni agricole. Practic nu se va mai putea face acolo agricultură din cauza condiţiilor climatice, chiar încercând metode de adaptare, pentru că deja acolo resursa de apă va fi atât de redusă încât vor fi părăsite", a relatat specialistul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News