Rusia a finanţat partide străine cu 300 milioane de dolari din 2014, potrivit serviciilor de informaţii americane
Rusia a trimis în mod discret cel puţin 300 milioane de dolari în total unor partide politice şi candidaţi în peste 20 de ţări începând din 2014 pentru a-şi exercita influenţa, potrivit unei estimări a serviciilor de informaţii americane, făcută publică marţi, transmite AFP.
Publicitate
Statele Unite 'consideră că este vorba despre estimări minimale şi că Rusia, probabil, în secret, a transferat mai multe fonduri care nu au fost reperate', a indicat un înalt responsabil american, fără a preciza ţările vizate.
Potrivit acestuia, un ambasador rus la post într-o ţară asiatică nespecificată i-a dat milioane de dolari unui candidat la alegerile prezidenţiale.
Administraţia Joe Biden a cerut o astfel de estimare serviciilor sale în urma invaziei ruse în Ucraina, concomitent cu lansarea de către Washington de multiple iniţative pentru izolarea Moscovei pe scena internaţională.
Înaltul responsabil a declarat că diplomaţia americană va pune aceste concluzii la dispoziţia guvernelor a peste 100 de ţări, în prelungirea summitului pentru democraţie organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden în decembrie 2021.
Această nouă evaluare nu a analizat ingerinţa rusă în politica americană, însă serviciile de informaţii americane declaraseră anterior că Moscova intervenise în alegerile din SUA din 2016, mai ales recurgând la reţelele sociale pentru a-l susţine pe Donald Trump.
'Statele Unite lucrează din greu pentru a ne remedia slăbiciunile şi încurajăm celelalte ţări să facă la fel şi să ni se alăture în acest efort important', a declarat acelaşi înalt responsabil.
SUA sunt îngrijorate că Rusia ar putea să "toarne gaz pe foc" în conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru a distrage atenţia de la Ucraina
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, le-a telefonat marţi liderilor Azerbaidjanului şi Armeniei pentru a-i îndemna să ajungă la o rezolvare paşnică după cele mai dure confruntări între cele două ţări vecine de la războiul din anul 2020, transmite AFP.
Aflat într-o vizită la universitatea Purdue, în Indiana, Blinken le-a declarat jurnaliştilor că le-a transmis preşedintelui azer Ilham Aliev şi premierului armean Nikol Paşinian, în discuţii separate, că acest conflict 'nu este în interesul nimănui'. Blinken a mai afirmat că i-a 'îndemnat' pe cei doi lideri 'să facă totul pentru încetarea ostilităţilor şi revenirea la negocierile privind o pace durabilă'.
Aceste discuţii telefonice au intervenit în contextul în care Rusia a afirmat că a negociat o încetare a focului între cele două foste republici sovietice. Blinken a spus că rolul Moscovei suscită în continuare 'îngrijorare', dar a adăugat: 'dacă Rusia poate într-adevăr să-şi folosească influenţa pentru a calma lucrurile (...) ar fi pozitiv'.
Diplomatul american Phil Reeker, recent însărcinat cu lansarea de negocieri între cele două ţări din Caucaz, se afla marţi la Baku pentru o vizită organizată înaintea acestei noi erupţii de violenţă, care a făcut 49 de morţi în rândul militarilor armeni.
'Din păcate, acesta nu este numărul definitiv', a afirmat Pashinian în parlamentul de la Erevan. Armenia şi Azerbaidjan s-au confruntat în două războaie în ultimele trei decenii pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah. Noile lupte, care au izbucnit la miezul nopţii, arată în ce măsură situaţia rămâne explozivă.
Marţi seară, Ministerul azer al Apărării a acuzat Armenia că încalcă 'în mod intens' încetarea focului negociată de Moscova. 'Cincizeci de militari azeri au fost ucişi în urma unei provocări armene de mare amploare' la frontieră, a transmis ministerul într-un comunicat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
