Unde ar trebui să greșească Rusia în eventualitatea unui război fulger

În urma recunoașterii regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Rusia a trimis ”ca acasă” trupe militare, pentru a întreprinde operațiuni de menținere a păcii. Există zvonuri, asemenea celor care au prevestit invazia, conform cărora Rusia ar urma să lanseze un atac fulger, denumit în literatura de specialitate blitzkrieg. 

Rebekah Irina Koffler, un expert în politica rusă, susține ideea blitzkriegului. 

”Operațiunea ofensivă rusă împotriva Ucrainei va începe probabil la ora 20:00, ora de Est și ar putea să nu se limiteze la ocuparea Ucrainei de Est. Moscova duce o campanie de propagandă care pune pretextul unei incursiuni în Ucraina propriu-zisă. Rusia ar putea lansa un bombardament aerian și cu rachete la scară largă asupra facilităților militare și guvernamentale cheie de comandă și control din marile orașe ucrainene, înaintea unei incursiuni terestre”, a spus Koffler pentru Fox News. 

Blitzkrieg, conceptul armatei germane din secolul XIX

Blitzkrieg este doctrina militară care descrie un atac rapid, surprinzător, care combină atât forțe ale infanteriei, câte și cele aviatice. Un astfel de atac presupune o desfășurare a infanteriei mecanizate și tehnologizate, susținută de aproape de forțe aviatice, cu scopul de a trece de liniile de apărare ale inamicului, pentru a-l destabiliza și pentru a-i întârzia forța de răspuns în frontul în continuă schimbare. Finalul unei astfel de strategii se numește Vernichtungsschlacht, sau atac de anihilare.

Termenul nu a fost adoptat până în momentul în care a fost folosit de presa britanică în 1939, într-un articol din Time care descria căderea Poloniei (Gukeisen, DTIC)

Slăbiciunile strategiei

Deși pare o strategie destinată succesului, blitzkriegul poate eșua tocmai din cauza punctelor sale forte: viteză și precizie.

Într-o analiză extinsă a modului de desfășurare a acestui tip de atac, Thomas B. Gukeisen propune ideea conform căreia viteza de desfășurare a atacului poate periclita succesul său. Într-un câmp activ de luptă, orice schimbare din frontul inamicului care nu este cunoscută de atacator, poate împiedica reușita. Astfel, sistemul de război continuă să conducă un atac către o țintă care este supusă unor date diferite (Gukeisen, DTIC). 

Ideea anterioară este propusă și de Clark, în cartea sa dedicată Blitzkriegului, însă din perspectiva informațiilor. În cazul în care informațiile care sunt încorporate în directivele de atac sunt de o calitate îndoielnică, rata de succes a atacului poate fi afectată în mod însemnat. (Clark, 2016)

Un exemplu folosit în analiză este inacuratețea informațiilor privind capacitățile militare și tehnologice ale țintei atacate. În cazul în care acestea sunt superioare celor atacatorului, ofensiva se poate apropia de un eșec. 

Aceeași analiză susține că problemele de interior ale armatei pot duce, de asemenea, la dificultăți în teren. Degradarea relațiilor din interiorul structurii militare instituționale pot periclita modul în care este realizat un astfel de atac. În acest sens, Gukeisen folosește exemplul armatei naziste, conduse de Hitler, un lider pe care acesta îl descrie ca fiind deconectat de la realitățile strategice. La aceasta, se mai adaugă și lipsa de inițiativă și surmenajul celor din front. Astfel, liderul armatei și-a pierdut abilitatea de a exploata potențialul succes pe care îl promitea strategia. 

Rusia ar putea da dovadă de una dintre aceste slăbiciuni, care să ducă la o primă potențială înfrângere. 

-

Surse:

Gukeisen, Thomas B., Army Command And General Staff Coll Fort Leavenworth Ks School Of Advanced Military Studies. “The Operational Art of Blitzkrieg: Its Strengths and Weaknesses in Systems Perspective”. DTIC.

Clark, Lloyd. Blitzkrieg: Myth, Reality, and Hitler's Lightning War. Atlantic Monthly Press, 2016.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News