Începând cu luna septembrie, Federația Rusă ar intenționa să redeschidă teatrul din Mariupol.
Un oficial ucrainean a criticat trupele ruse din orașul sudic Mariupol, deoarece autoritățile ruse plănuiesc să redeschidă teatrul unde „sute” de ucraineni au fost bombardați.
O investigație din presă a găsit dovezi că atacul a ucis aproximativ 600 de persoane în interiorul și în afara clădirii.
Consilierul primarului Mariupol, Petro Andriiușcenko, a declarat pe Telegram că planul Rusiei este de a restaura și redeschide teatrul pe 1 septembrie.
„Un dans pe oase, o expoziție pe un cimitir”, a spus acesta, conform AlJazeera.
Armata Rusiei a făcut probabil mici progrese în regiunea Harkov din Ucraina pentru prima dată în ultimele săptămâni, dar efortul său principal rămâne asaltul împotriva orașului Severodonetsk, în regiunea Donbas, spune Ministerul Apărării al Regatului Unit într-o actualizare.
Ministerul afirmă că finanțarea de la guvernul rus permite bazei industriale de apărare a țării să fie „mobilizată încet pentru a răspunde cerințelor impuse acesteia” de războiul din Ucraina.
Comisia Industrială Militară a Rusiei a prezis vineri că acele cheltuieli de stat pentru apărare vor crește cu 600-700 de miliarde de ruble (8,5 -10 miliarde de lire sterline; 10,5-12,3 miliarde de dolari), ceea ce ar putea înregistra o creștere cu 20% a bugetului de apărare al Rusiei, spune Ministerul Apărării. Cu toate acestea, industria s-ar putea lupta să îndeplinească multe dintre aceste cerințe, parțial din cauza efectelor sancțiunilor și a lipsei de expertiză.
Producția Rusiei de optică de înaltă calitate și electronică avansată probabil rămâne problematică și ar putea „submina eforturile sale de a înlocui echipamentele pierdute în Ucraina”, mai precizează Ministerul Apărării din Marea Britanie, conform BBC (citește AICI).
Vilnius percepe drept o amenințare serioasă proiectul de lege înaintat Dumei de Stat a Rusiei pentru retragerea recunoașterii de către Moscova a independenței Lituaniei, a declarat ministrul de externe de la Vilnius, Gabrielius Landsbergis, într-un interviu acordat Foreign Policy.
„Aș numi-o o amenințare, o amenințare directă la adresa Lituaniei și luăm în serios toate aceste amenințări, chiar dacă persoana [care a introdus proiectul de lege] nu este cunoscută pentru seriozitatea politică în cercurile politice ruse”, a spus ministrul lituanian.
Landsbergis a numit Rusia drept „un vecin foarte periculos”, explicând că la Vilnius, din acest motiv, tot ce se spune la Moscova este luat în serios.
Vorbim despre proiectul de lege care a fost prezentat la camera inferioară a parlamentului de deputatul din „Rusia Unită” Evgheni Federov. El susține că decizia de recunoaștere a independenței Lituaniei a fost ilegală, întrucât a fost adoptată de „un organism neconstituțional și cu încălcarea cerințelor articolelor <...> din Constituția URSS”. În plus, a spus deputatul, referendumul privind secesiunea de URSS nu a avut loc în Republica Lituania și nu a fost stabilită o perioadă de tranziție pentru rezolvarea problemelor controversate (citește mai mult AICI).
Preşedintele rus Vladimir Putin a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP.
'Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera', a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova.
'Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg, n.red.), nicio ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea' ţara, a mai spus preşedintele rus.
'Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim', a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina.
'Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte', a mai afirmat Putin.
Înfrângerea Suediei în Marele Război al Nordului (1700-1721) avea să facă din Rusia principala putere în Marea Baltică şi un actor important pe scena europeană.
Rusia îl sărbătoreşte joi pe ţarul Petru cel Mare, care a încercat să apropie imperiul de Europa, un ecou al trecutului care contrastează cu prezentul, în plină ruptură între Moscova şi Occident din cauza invaziei ruse din Ucraina.
Pentru a marca 350 ani de la naşterea celui care a condus Rusia mai întâi ca ţar, apoi ca împărat din 1682 până la moartea sa în 1725, preşedintele Vladimir Putin a vizitat joi, la Moscova, o expoziţie consacrată lui Petru I, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu