Ministerul de Externe rus a criticat joi SUA şi Marea Britanie pentru ajutorul acordat Ucrainei în instruirea forţelor armate ale acesteia, calificând acest sprijin drept parte a 'războiului hibrid' dus de ţările NATO împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Washingtonul a pus la dispoziţia Ucrainei instructori care au ajutat forţele Kievului să utilizeze sisteme avansate de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) de fabricaţie americană, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, într-o conferinţă de presă.
Ea a subliniat că aceste rachete, care au o rază de acţiune mai mare şi sunt mai precise decât alte arme de artilerie, sunt utilizate 'pe scară largă' de forţele ucrainene.
'Forţele ucrainene utilizează HIMARS primite din SUA peste tot', a remarcat Zaharova, adăugând că Washingtonul a 'trimis în secret instructori' în Ucraina pentru a ajuta forţele ucrainene să înveţe cum să utilizeze şi să ţintească cu noile arme, ceea ce a dus la tiruri asupra noi ţinte civile în zonele controlate de Rusia, susţine ea.
Ambele părţi neagă că vizează civili şi zone rezidenţiale în conflictul care durează de aproape cinci luni, notează Reuters.
SUA au declarat că opt sisteme HIMARS vor putea fi operate către jumătatea lunii iulie de către forţele ucrainene. O serie de analişti militari cred că noile arme ar putea schimba evoluţia situaţiei din teren, iar Kievul spune că a folosit deja rachete de acest tip pentru a distruge mai multe depozite de muniţii ruseşti în estul Ucrainei.
Zaharova a criticat de asemenea decizia Marii Britanii de a aduce sute de militari ucraineni în Regatul Unit pentru instruirea lor în mânuirea noilor arme. Noua iniţiativă a Londrei de a forma până la 10.000 de soldaţi ucraineni în cursul lunilor următoare face parte din 'războiul hibrid' al Occidentului împotriva Moscovei, a spus ea.
Rusia a declanşat o invazie militară în Ucraina la 24 februarie, primul act de agresiune de acest gen împotriva unui stat suveran în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, a fost întrebat de analistul politic Bogdan Chirieac dacă există posibilitatea unui război în Marea Neagră:
„O întrebare foarte grea. Există vreo analiză la Ministerul Apărării, pe care o puteți dezvălui public, în legătură cu posibilitatea unui război în Marea Neagră? Un război tăcut în Marea Neagră, adică mine care explodează pe lângă nave, pe lângă instalațiile de foraj de care România și Europa vor depinde foarte mult în perioada următoare și despre mersul războiului din Ucraina?“, a întrebat Bogdan Chirieac.
„Există foarte multe analize în ceea ce privește războiul. Toate se bazează pe un indice de incertitudine destul de mare, pentru că atunci când un sistem, cum este cel rusesc, este condus într-o manieră autoritară, când, în mare măsură, un singur om are o arie de decizie foarte mare, totală să zicem, atunci surprizele strategice pot apărea oricând. Este foarte complicat, nu ai factori să faci analize și să judeci. Un singur om poate să fie imprevizibil și, de aceea, există un factor necunoscut.
Însă, în acest moment, sigur că se estimează că războiul din Ucraina va mai dura, că nu va fi atât de simplu de oprit, chiar dacă va avea o dimensiune mai degrabă regională, chiar dacă va rămâne localizat la zona aceasta a blocării malului Mării Negre și a regiunii Donbas. Deci, chiar dacă va rămâne în această regiune, nu sunt șanse, sunt diverse prognoze făcute de instituții de strategie, dar toate au un grad mare de relativitate.
Pe de altă parte, pericolul din Marea Neagră este unul real, în sensul că o parte din mare este blocată în această zonă. În ceea ce privește minele, sigur că nu se prevede ca să fie un război în Marea Neagră care să afecteze platformele civile, navele civile de comerț. Nici Rusia nu are interes, până la urmă, să deschidă un război cu toată lumea. Problema este că atât a timp cât există o zonă de conflict acolo, cât timp se pot desprinde mine de malul ucrainean, există întotdeauna un pericol potențial. Sunt strategii pentru asta, o strategie de Apărare pe care am făcut-o și la nivelul NATO în materie de mine care plutesc în derivă, și există un sistem de avertizare care cuprinde și nave comerciale și elicoptere care zboară continuu“, a explicat Vasile Dîncu.
„Sistemele tehnice permit depistarea acestor mine, care plutesc liber, cum a fost cazul celei dezamorsată în apele teritoriale românești, acum vreo 2 luni?“, a întrebat Bogdan Chirieac.
„Da, sunt mai multe sisteme, inclusiv sisteme care reușesc să detecteze de la o anumită distanță. Platformele marine au fost dotate cu sisteme de radar care detectează și sunt planuri de urgență făcute pentru asta. Au fost dezamorsate până acum peste 20 de mine care pluteau. Sigur că nu toate au ajuns în apropierea malurilor sau în apropierea unor platforme sau vase care circulă, dar există o stare de vigilență în acest sens. Nu cred că Marea Neagră va fi, în acest moment, teatrul unui război, dar evident că va trebui să gândim și asta este și una din problemele pe care le avem în această regiune, viitorul Mării Negre.
Cu siguranță că sunt riverani ai Mării Negre care nu vor să discute despre asta, dar ,prin Convenția de la Montreux, care interzice de exemplu intrarea unor nave militare sau staționarea în decurs de 2 săptămâni, cred că țările din zonă, inclusiv cele din NATO, ar putea să discute despre libertatea de circulație și în Marea Neagră“, a conchis, la DC News, Vasile Dâncu, ministrul Apărării Naționale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News