Rusia dă în urmărire mai mulți jurnaliști care au transmis reportaje din Kursk

Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au atins noi culmi în urma unei ofensive surpriză lansate de armata ucraineană în regiunea rusă Kursk, care a fost urmată de măsuri drastice din partea autorităților ruse împotriva jurnaliștilor străini prezenți în zonă. Ministerul de Interne al Rusiei a emis joi mandate de urmărire pentru mai mulți jurnaliști internaționali, care ar fi trecut ilegal granița dinspre Ucraina pentru a relata despre ofensiva ucraineană.

Conform agenției EFE, printre cei vizați de aceste măsuri se numără șapte jurnaliști care lucrează pentru CNN, Deutsche Welle, RAI și pentru media ucraineană. Aceștia sunt acuzați de trecerea ilegală a graniței și de implicarea în activități considerate ostile de către autoritățile ruse. Decizia de a emite mandate de urmărire vine după ce, anterior, Rusia a deschis dosare penale împotriva acestora, un gest ce evidențiază deteriorarea rapidă a relațiilor dintre Moscova și presa internațională.

În acest context de tensiune, Rusia a intensificat controlul asupra accesului la informație, blocând deja accesul la 81 de site-uri ale presei europene în luna iunie, o măsură ce a generat critici internaționale și acuzații de cenzură. Mai mult, luna trecută, autoritățile ruse au convocat ambasadorii Italiei și ai SUA la Ministerul de Externe pentru a protesta împotriva comportamentului considerat provocator al jurnaliștilor din aceste țări.

Această reacție diplomatică subliniază dorința Moscovei de a controla narațiunea despre conflictul din Ucraina și de a limita influența jurnaliștilor străini care încearcă să documenteze evenimentele direct de pe teren. Într-un context geopolitic deja volatil, aceste măsuri ar putea agrava și mai mult relațiile dintre Rusia și Occident, contribuind la izolarea internațională a Moscovei.

Ofensiva ucraineană din Kursk și recuceririle rusești

Ofensiva ucraineană din Kursk, lansată prin surprindere la începutul lunii august, a creat o situație complexă pe frontul de est. Potrivit armatei ruse, forțele sale au reușit să recucerească joi zece localități din regiunea Kursk, anterior ocupate de trupele ucrainene. Această ofensivă mecanizată ucraineană a pătruns zeci de kilometri în interiorul Rusiei, stârnind o reacție rapidă din partea Moscovei, care a declanșat o contraofensivă pentru a recâștiga controlul asupra zonei.

Deși Kievul a sperat să forțeze Moscova să își retragă trupele de pe frontul de est pentru a consolida apărarea regiunii Kursk, această tactică nu a slăbit în mod semnificativ principalele axe de atac rusești în Ucraina. În ciuda reușitei temporare a incursiunii pe teritoriul rus, comentatorii militari remarcă faptul că forțele ucrainene au pierdut teren pe frontul din est, iar resursele lor militare sunt din ce în ce mai solicitate.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat, de altfel, că armata rusă a lansat o contraofensivă în Kursk, o regiune aflată la granița dintre cele două țări, subliniind complexitatea conflictului și dificultatea unei victorii rapide pentru oricare dintre părți.

„Planul de victorie” al lui Zelenski și sprijinul crucial al Statelor Unite

În acest context de intensificare a luptelor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri că pregătește un „plan de victorie” pe care îl va prezenta președintelui american Joe Biden în cursul lunii septembrie. Zelenski speră ca acest plan să ofere un impuls decisiv Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, având un efect „psihologic” asupra Moscovei, care ar putea fi forțată să accepte o soluție de pace.

Conform declarațiilor lui Zelenski, succesul acestui plan depinde în mod esențial de sprijinul oferit de Statele Unite și de alți parteneri internaționali ai Ucrainei. El a subliniat că, dacă acest sprijin va fi puternic, Ucraina va avea mai multe șanse să constrângă Rusia să pună capăt războiului.

Deși nu a oferit detalii concrete despre conținutul planului, Zelenski a afirmat că acesta include o „consolidare serioasă a Ucrainei” și ar putea influența deciziile politice și militare ale Moscovei. Liderul de la Kiev a menționat pentru prima dată acest plan luna trecută și intenționează să îl discute nu doar cu Biden, ci și cu Kamala Harris și Donald Trump, cei doi potențiali succesori ai actualului președinte american.

O vizită importantă la Washington și perspectiva unui nou „summit pentru pace”

Zelenski se va deplasa în Statele Unite în această lună pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, ocazie cu care se va întâlni cu Biden și va prezenta oficial acest „plan de victorie”. Această întâlnire este văzută ca fiind crucială pentru viitorul conflictului, deoarece sprijinul american ar putea juca un rol decisiv în desfășurarea evenimentelor.

Mai multe detalii despre plan ar putea fi dezvăluite înaintea celui de-al doilea „summit pentru pace,” organizat de Ucraina, care va continua discuțiile de la prima reuniune desfășurată în Elveția în iunie. Deși Rusia nu a fost invitată la acel summit, Zelenski a sugerat că Moscova ar putea fi invitată la următoarea conferință, o idee care a fost însă primită cu scepticism de oficialii ruși.

Moscova a reacționat cu prudență față de posibilitatea participării la un summit de pace, afirmând că orice astfel de întâlnire ar trebui să implice discuții directe între cele două părți beligerante, nu un forum internațional în care Zelenski să caute sprijin extern pentru propunerile sale.

Pe fondul acestor evenimente, Vladimir Putin a reafirmat recent că obiectivul său principal rămâne ocuparea integrală a regiunii Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Potrivit președintelui rus, implicarea forțelor ucrainene în ofensiva din Kursk a slăbit apărarea acestora pe frontul de est, ceea ce ar putea facilita avansarea trupelor ruse în Donbas, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News