Rusia cere RETRAGEREA forțelor NATO din România și Bulgaria: Este foarte clar, nu permite interpretări ambigue. MAE, reacție: Inadmisibil! - UPDATE

UPDATE:

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".

MAE reaminteşte, într-un comunicat transmis, vineri, Agerpres, că prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia.

"Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv", adaugă MAE.

"O astfel de solicitare este inadmisibilă şi nu poate face obiectul unei negocieri"

MAE arată că solicitarea ca postura forţelor NATO în toate statele Alianţei care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerinţelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

"Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianţa Nord-Atlantică atât public, cât şi în cadrul dialogului NATO cu Rusia şi, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă şi nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare şi apărare este nemijlocit conectată cu, şi este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terţ nu poate avea drept de veto. Aliaţii au menţionat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii şi apărării colective, inclusiv prin prezenţa trupelor aliate pe teritoriul aliaţilor estici", precizează în sursa citată.

De asemenea, în comunicat se arată că alături de aliaţii săi, România va continua să susţină ferm, cu argumente bazate pe evoluţiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanţa întăririi Flancului Estic, sens în care autorităţile române au salutat anunţurile recente ale SUA şi Franţei privind intenţia de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare şi apărare aliate.

"Totodată, România îşi exprimă speranţa că procesul de dialog deschis cu Federaţia Rusă în această perioadă va continua şi va conduce la dezescaladarea situaţiei de securitate, spre beneficiul întregului spaţiu euroatlantic", conchide MAE.

Știrea inițială:

Moscova cere oficial retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria. Propunerile Rusiei de garanții de securitate includ retragerea trupelor NATO din Bulgaria și România, care s-au alăturat alianței după 1997, a anunțat vineri Ministerul rus de Externe. Departamentul a subliniat că acest punct din proiectele de acorduri a fost formulat în mod deliberat foarte clar, scrie Ria Novasti.

”Unul dintre fundamentele inițiativei noastre, despre care ați menționat, este formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri pentru a reveni la configurația din 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la data precizată. Acestea includ atât Bulgaria, cât și România.”, arată răspunsurile ministerului la întrebările adresate la conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

La sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiectele unui tratat cu Statele Unite și un acord cu NATO pe probleme de securitate. Moscova, în special, cere de la partenerii săi occidentali garanții legale de refuz al extinderii NATO către est, aderarea la blocul ucrainean și stabilirea de baze militare în țările post-sovietice.

Prima rundă de negocieri pe această temă a avut loc la Geneva pe 10 ianuarie. A fost urmată de o reuniune a Consiliului Rusia-NATO la Bruxelles. După aceea, pe 13 ianuarie, au avut loc consultări la sediul din Viena al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Moscova a spus că așteaptă un răspuns scris cât mai curând posibil.

Iohannis - Ciucă, întâlnire pe conflictul Rusia - Ucraina. Chirieac: Credeam că toate nopţile astea nu s-a dormit la Cotroceni, că au analizat hărțile

Analistul politic Bogdan Chirieac a prefaţat întâlnirea care va avea loc vineri, la ora 13:00, între premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Klaus Iohannis, pe tema conflictului dintre Rusia şi Ucraina. 

"Cererile Rusiei sunt nerezonabile. Sunt făcute tocmai pentru a justifica o intervenţie în Ucraina. Este o retorică de secolul XIX, nici măcar de secol XX. Aici sunt state suverane, membre ale unei alianţe. La ce se referă Rusia aici? Cred că datoria noastră, în primul rând a presei, este să sperăm până în ultima clipă că va exista o soluţie negociată. În opinia mea, nu e posibil acest lucru, după cum acţionează Rusia", a declarat Bogdan Chirieac la România TV. 

Conform Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis are programată la ora 13:00, vineri, 21 ianuarie, o şedinţă cu premierul Nicolae Ciucă. Pe agendă s-ar afla subiectul Rusia vs Ucraina. Vezi AICI mai mult.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News