Rusia revine și spune că nu vrea ieșirea Bulgariei din NATO, dar are o problemă cu România

Ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, a detaliat cererea Moscovei ca NATO să revină la granițele sale din 1997, subliniind că acest lucru nu implică retragerea NATO din Bulgaria, într-un interviu acordat marți postului NOVA TV.

„Nu se pune problema țărilor care au aderat la NATO după 1997 să iasă NATO. Vorbim despre retragerea contingentului militar, a bazelor și a armelor strategice staționate pe teritoriul lor din 1997. Nu vorbim despre Bulgaria pentru că în acest moment nu aveți nici baze și nici armament ofensiv strategic, dar acest lucru ar trebui să preocupe România într-o oarecare măsură“, a menționat ambasadorul.

„Vorbim despre o atitudine principială, despre un anumit contingent militar, armamente strategice și baze situate pe teritoriu. Nu există nimic de acest gen în Bulgaria. Aș dori să subliniez că guvernul dumneavoastră a avut mare dreptate, după părerea mea, nu a vorbit dur despre această problemă și nu a încercat să facă aceste jocuri“, a explicat diplomatul.

Rusia nu acceptă ca Alianţa Nord-Atlantică să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a afirmat ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO, conform Mediafax.

CIȘTEȘTE ȘI   -  Orban, premierul Ungariei, asigură Kremlinul: Niciun lider european nu vrea război

Rusia spune că Europa depinde de Nord Stream 2

Ca răspuns la o întrebare despre posibilele probleme cu livrările de gaze din cauza introducerii de sancțiuni împotriva Rusiei, reprezentantul a subliniat că Bulgaria nu va fi afectată.

„Cred că această variantă de desfășurare a evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost întotdeauna, chiar și în perioadele dificile, un furnizor de încredere. În al doilea rând, dacă se vorbește despre problema în ansamblu, atunci este necesar să ne amintim de Nord Stream 2 și încercările constante de a-l bloca.

Aceasta nu este o criză pentru Rusia, deoarece fluxurile noastre de gaze pot fi redirecționate în direcția estică, unde există cerere mare. Totuși, pentru Europa acest lucru va fi o amenințare mare și reală, iar spirala inflației se dezlănțuie, deoarece gazul lichefiat este foarte scump și americanii, așa cum am aflat deja, nu pot fi considerați parteneri de încredere în livrările de gaz lichefiat“, a mai menționat ambasadorul, potrivit TASS.

CITEȘTE ȘI   -  EXCLUSIV  Donețk și Lugansk, „scenariu maximal“ în Ucraina. Bogdan Chirieac: Ipoteza în care Putin va lua toată țara

Diplomatul rus a denunţat "isteria" din presă privind o eventuală invazie a Rusiei în Ucraina. "Întrebarea directă se referă la isteria din presă privind forţele militare mobilizate de Rusia şi despre pătrunderea în Ucraina în diverse moduri. Preşedintele Ucrainei a afirmat că el nu vede nicio ameninţare, secretarul Consiliului de Securitate din Ucraina crede şi el că nu există niciun pericol. Totuşi, Statele Unite şi Marea Britanie, în special prin intermediul NATO, înarmează puternic Ucraina, oferă armament letal, ceea ce este extrem de nesigur pentru viitor", a acuzat diplomatul rus.

Statele Unite şi Marea Britanie avertizează că Rusia pregăteşte un atac asupra Ucrainei, în condiţiile în care armata rusă a mobilizat aproximativ 100.000 de militari în apropierea frontierei ucrainene. Însă preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut Occidentului să nu genereze "panică" privind riscurile unui conflict militar, argumentând că, deşi probabilitatea unui atac militar rus există, nu este mai mare decât a fost în 2021.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.
Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

"Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia aminteşte că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi "nu se consideră adversare" şi prin care erau definite "mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune". Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020.

Alianţa Nord-Atlantică propune Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în Baza Deveselu din România şi în Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul, mai scrie Mediafax.

Sancțiunile de la Washington nu au niciun efect asupra Kremlinului

Moscova a afirmat marţi că nu va "bate în retragere" în faţa ameninţărilor cu sancţiuni ale Washingtonului în legătură cu tensiunile privind Ucraina, înaintea unei convorbiri telefonice programate în cursul zilei între ministrul rus şi cel american de externe, transmite AFP, citat de Agerpres. 

"Washingtonul şi nu Moscova este cel care alimentează tensiunile. Nu vom bate în retragere la ameninţările cu sancţiuni americane", a asigurat ambasada Federaţiei Ruse la Washington pe pagina sa de Facebook.

Ambasada rusă a reacţionat astfel la un mesaj pe Twitter al diplomaţiei americane care a acuzat Moscova că a "invadat" Ucraina în 2014 şi a anexat peninsula Crimeea.

Şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, vor avea o convorbire telefonică marţi, în contextul tensiunilor dintre ţările lor legate de Ucraina, a anunţat luni Moscova (citește continuarea AICI).

CITEȘTE ȘI   -  LISTA MORȚII lui Vladimir Putin. "Dușmanii" liderului de la Kremlin, împușcați sau otrăviți cu Noviciok și Poloniu

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News