Rusia și Ucraina: Dilema Israelului în fața invaziei. Triunghiul controversat în care se află

Pe de o parte, guvernul premierului israelian Naftali Bennett are sarcina de a menține intactă relația istorică cu cel mai important aliat global al său: Statele Unite.

Pe de altă parte, mai exact la granița sa de Nord-Est, în Siria, Israelul trebuie să mențină un echilibru delicat cu Rusia, din cauza influenței imense pe care o exercită Moscova asupra guvernului președintelui sirian Bashar Al-Assad și a desfășurării conflictului intern din țara respectivă.

În plus, trebuie să luați în considerare relațiile strânse pe care le are cu Ucraina, țară în care, conform cifrelor din 2016 ale Institutului de Cercetare a Politicii Evreiești (JPR), trăiesc aproximativ 200.000 de persoane care ar putea aplica pentru o naționalitate israeliană datorită legăturilor lor evreiești. Și deja în Israel există un număr mare de oameni de origine rusă și ucraineană.

Suma acestor factori înseamnă că declarațiile publice făcute de oficialii israelieni cu privire la invazie sunt considerate de unii analiști drept „timide” și  primesc critici din toate părțile.

Pentru Israel, una dintre prioritățile principale este menținerea statutului său de „aliat cheie” al SUA în Orientul Mijlociu, din cauza situației volatile pe care o trăiește de zeci de ani cu vecinii săi din regiune.

În urma acelei stări constante de „amenințare existențială” în care a trăit Israelul de la crearea sa în 1948, Washingtonul a implementat o mare varietate de scheme de sprijin financiar care continuă și astăzi.

De fapt, potrivit unui raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA, Israelul este „cel mai mare beneficiar al asistenței externe cumulate a SUA de la al Doilea Război Mondial”, după ce a primit până în prezent „150 de miliarde de dolari în asistență și finanțare bilaterală” pentru rachete de apărare.

Într-un memorandum pe 10 ani semnat de cele două națiuni în 2016, SUA s-au angajat să ofere Israelului ajutor militar de 38 de miliarde de dolari în perioada 2019-2028.

Numai în 2022, administrația Biden a cerut Congresului să ofere Israelului ajutor extern de 3,3 miliarde de dolari și 500 de milioane de dolari pentru apărarea antirachetă.

De când a început conflictul intern din Siria, în 2011, o parte din acele fonduri pe care Israelul le primește de la SUA au fost folosite pentru a ține departe amenințările care pot veni prin granița sa de Nord-Est.

„Uneori, în Israel, nu se vorbește despre Rusia, ci despre „vecinul de la Nord” și, desigur, Nordul nu este pașnic. Israelul a operat puternic în Siria în ultimii ani împotriva Iranului”, a declarat directorul Centrului pentru Politici din Orientul Mijlociu de la Brookings Institution, Natan Sachs, pentru BBC Mundo.

În ciuda faptului că nu are o cooperare directă, Rusia permite Israelului să desfășoare operațiuni militare specifice în interiorul Siriei pentru a contracara amenințarea Hezbollah, iar ruperea acestui echilibru în urma unui conflict departe de casă ar putea lăsa Israelul într-o situație „fără precedent”.

„În ceea ce privește operațiunile din Siria, o despărțire între Rusia și Israel ar putea complica dramatic capacitatea Israelului de a desfășura operațiuni acolo, făcând mai dificilă limitarea campaniei Iranului", spune expertul.

„Dacă Hezbollah ar înregistra un succes acolo, ar pune Israelul într-o poziție foarte diferită decât a fost în trecut. Israelul este un stat foarte mic, desigur, și asta ar însemna că practic orice punct de pe teritoriul israelian ar putea deveni o țintă”.

Exercițiul de echilibru pentru Israel este complicat dacă se ține cont de legăturile de familie care unesc mii de israelieni cu Ucraina și cu restul țărilor care aparțineau odinioară Uniunii Sovietice.

„Israelul are legături culturale cu majoritatea țărilor din fosta Uniune Sovietică, deoarece mulți israelieni s-au născut în Rusia și mulți s-au născut în Ucraina”, spune Sachs.

Un exemplu clar al legăturilor de familie care încă există între Ucraina și Israel au fost protestele masive care au avut loc pe străzile din Tel Aviv, cerând un răspuns mai puternic din partea guvernului Bennett la criza actuală.

„Unul dintre obiectivele asupra cărora ne-am pus atenția și eforturile este acela de a schimba poziția guvernului israelian, astfel încât să nu mai fie neutru și să înceapă să vorbească”, Anna Zharova, membru fondator al organizației „Prietenii israeliani ai Ucrainei”.

Un alt factor de luat în considerare îl reprezintă sutele de mii de votanți israelieni de origine rusă.

Potrivit The New York Times, aproximativ 1,2 milioane de vorbitori de limbă rusă - 12% din electorat - au venit în Israel din fosta Uniune Sovietică în ultimele trei decenii, o treime dintre ei din Rusia și aproape același procent din Ucraina.

Până în prezent, Israelul a avut tendința de a acorda prioritate alianței cu Occidentul și a criticat invazia rusă în Ucraina, deși nu a făcut-o la fel de frontal ca alte națiuni.

Rămâne de văzut cum Israelul menține acest echilibru dificil între Occident și Rusia dacă conflictul din Ucraina se va intensifica în zilele și săptămânile următoare, scrie BBC MUNDO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News