Rusia spune că războiul din Ucraina a început la București și crede că NATO a fost deja „învinsă” în Ucraina

Vladimir Putin, în 2008 la Summitul NATO de la București. Foto: Kremlin
Vladimir Putin, în 2008 la Summitul NATO de la București. Foto: Kremlin

Agresorul și ocupantul rus continuă să calce în picioare nu doar integritatea teritorială a Ucrianei, dar și suveranitatea politică a țării vecine, acuzând NATO de aventura militară fără precedent după al Doilea Război Mondial în care Vladimir Putin a angrenat Armata rusă invadatoare.

Alexander Grushko, adjunctul Ministerului rus de Externe de la Moscova, a acuzat Occidentul de declanșarea războiului din Ucraina și spune că acesta a pornit în 2008 la București.

Într-un interviu acordat agenției de presă Tass, adjunctul lui Serghei Lavrov a dat vina pe summit-ul NATO de la București din 2008 pentru războiul declanșat de Rusia în Ucraina. 

Grushko e de părere că NATO a fost deja „învinsă în Ucraina”.

„Această înfrângere are legătură cu prăbușirea proiectului prin care se urmărea transformarea Ucrainei într-un stat anti-rus. După 2007, când NATO a decis la București (n.r. - summit-ul NATO de la București din 2008) că Georgia și Ucraina pot deveni membre ale Alianței, noi am anunțat că această decizie e o bombă cu ceas pentru securitatea europeană iar dacă nu se va reveni asupra ei ea va exploda”, a precizat adjunctul ministerului rus de Externe, citat de DefenseRomania.

 

Realitatea paralelă în care e ancorată Federația Rusă

 

Comentariul autorului:

Ceea ce Grushko nu spune însă e că Federația Rusă a călcat în picioare dreptul internațional și suveranitatea și independența Ucrainei, fiecare stat având dreptul să-și aleagă singur deciziile politicii externe.

Mai mult, Moscova omite cu bună știință să spună că anexarea Crimeei în 2014, ruperea unei părți din Donbas și susținerea activă financiară și militară a separatiștilor pro-ruși, iar mai apoi invadarea la scară largă a Ucrainei în 2022 și anexarea regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie sunt ilegale.

Federația Rusă a încălcat cel puțin două tratate: 

- Tratatul de prietenie, colaborare și parteneriat între Ucraina și Federația Rusă din 1997, prin care Rusia recunoștea granițele și frontierele Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea ca partea a Ucrainei.

- Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994 de președinții Rusiei, Ucrainei, Marii Britanii și Statelor Unite, este un document care prevede garanții de securitate pentru Ucraina în urma renunțării la arsenalul său nuclear și aderării la Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare.

În ceea ce privește așa-zisa „înfrângere” a NATO în Ucraina, ea are două dimensiuni.

Cea militară, Rusia încercând să inducă în mod fals ideea că NATO e partea a războiului, iar Armata rusă luptă de fapt cu forțele Alianței nu cu cele ucrainene. Situația actuală de pe front nu arată deloc ca o „victorie” a Rusiei. După 8 luni de război, cu pierderi uriașe de tehnică militară și resursă umană, Vladimir Putin a fost nevoit să apeleze la mobilizarea parțială în tentativa de a consolida referendumurile fictive organizate în mare grabă în contextul contraofensivei ucrainene. Supraapreciată, Armata rusă s-a văzut angrenată într-un război de uzură pe termen lung, după ce calculele unei victorii rapide în trei zile prin destructurarea conducerii politice a Ucrainei s-au dovedit greșite. Epuizată și nepregătită, mitul Armatei Roșii s-a prăbușit în Ucraina. 

Dimensiunea așa-zisei „înfrângeri” politico-sociale despre care Rusia vorbește e falsă și ea. Invadarea Ucrainei s-a bazat pe calcule greșite nu doar militar. Kremlinul a organizat „operațiunea militară specială” cu convingerea că Armata rusă va fi privită ca „eliberatoare” de majoritatea populației ucrainene, mai ales în sud-estul Ucrainei.

Azi, la aproape 8 luni de la invadarea Ucrainei, avem o certitudine: Dacă înainte de 24 februarie 2022 populația Ucrainei era împărțită în ceea ce privește decizia de a urma sau nu drumul pro-european, invazia rusă a trecut integrarea europeană pe plan secund și a creat o susținere covârșitoare la nivelul populației pentru rezistența Ucrainei, independența sa și integritatea sa teritorială în fața agresiunii ruse. Efectul social și politic a fost exact invers de ceea ce Rusia spera să obțină încă din primele zile ale invaziei.

Sursă: DefenseRomania

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel