Până la mijlocul acestui secol, rutele parcurse între marile capitale europene ar putea fi realizate într-un timp mult mai scurt.
Imaginați-vă acest lucru: este anul 2045. Vă aflați pe o platformă din Berlin, așteptând un elegant Hyperloop care va intra în gară printr-o oprire fără zgomot și apoi vă va lăsa la Paris, o oră mai târziu, gata pentru întâlnirea de dimineață. După-amiază, veți lua un alt Hyperloop spre sud, pentru o călătorie neprevăzută la Barcelona, pentru weekend. Parcursul nu va dura mai mult de 90 de minute. Viteza și ușurința călătoriei nu mai sunt o surpriză, deoarece în ultimul sfert de secol, aproape toate călătoriile în întreaga Europă s-au transformat.
Zborurile pe distanțe scurte nu sunt altceva decât o relicvă a unui trecut alimentat cu carbon.
Acest lucru ar putea părea științifico-fantastic, dar există motive reale pentru a crede că un astfel de viitor al mobilității ar putea fi posibil. Criza climatică concentrează gândirea factorilor de decizie europeni asupra obiectivului declarat al neutralității CO2 până în 2050. Mulți pariază pe calea ferată pentru a ajunge acolo.
"Dacă vrem să realizăm decarbonizarea și obiectivele privind schimbările climatice, calea ferată este instrumentul pentru a le atinge", a declarat pentru Euronews Carlo Borghini, șeful Shift2Rail, organismul UE responsabil de coordonarea cercetării și inovării în sectorul feroviar.
Sectorul feroviar se laudă deja cu acreditări verzi impresionante, mai ales când se ține cont de gradul lor ridicat de electrificare față de alte moduri de transport. În starea actuală, trenurile sunt responsabile de doar 0,5% din emisiile de carbon în UE.
Totuși, dacă Europa dorește să reducă emisiile din transport (care au reprezentat 28% din totalul emisiilor UE în 2018), trebuie parcurs un drum anevoios, pasagerii fiind încurajați să dea avionul pe tren, iar transportul de marfă să treacă mai mult prin gări decât prin aeroporturi.
Dacă există ceva care ar putea atrage pasagerii spre trenuri, este probabil posibilitatea tentantă de a reduce drastic timpii de călătorie între marile orașe europene, cu zero emisii.
Companii precum Nevomo din Polonia și Zeleros din Spania lucrează pentru a face acest lucru o realitate prin dezvoltarea unui sistem feroviar maglev de înaltă tehnologie și, respectiv, a unui sistem Hyperloop.
„Hyperloop este un nou mod de transport care reduce practic fricțiunea, care este principala sursă de ineficiență în transport”, a explicat Juan Vicén Balaguer, cofondatorul și directorul de marketing al Zeleros Hyperloop.
„Cele două fricțiuni principale sunt aerodinamica: atunci când vehiculul se mișcă, există o anumită rezistență a aerului. Iar cealaltă este fricțiunea la sol care se întâmplă atunci când o roată atinge solul.
"Pentru a evita acest lucru. Am pus vehiculul într-un tub unde eliminăm cea mai mare parte a aerului și pe cealaltă parte facem vehiculul să leviteze astfel încât să nu atingă niciun sol. Reducem frecarea principală și putem lucra cu de cinci până la 10 ori mai multă eficiență energetică decât un avion ”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News