Rutte, Macron și Tusk, îngrijorați de alegerile din România și interferențele rusești. Cum văd liderii occidentali apărarea UE în fața Rusiei și ce măsuri îndrăznețe a adoptat deja Varșovia

Alegerile prezidențiale din România, programate inițial pentru această lună, au fost anulate în urma unor circumstanțe excepționale, pe fondul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei în regiune. Decizia a stârnit controverse în țară, dar și un val de reacții internaționale, fiind justificată de autorități prin necesitatea de a asigura stabilitatea națională în contextul amenințărilor la adresa securității.

În paralel, Republica Moldova a raportat, cu puțin timp înainte de alegerile de la noi, o escaladare a campaniilor de dezinformare și a tentativelor de destabilizare politică, ceea ce a alimentat temerile privind o strategie concertată a Kremlinului pentru destabilizarea Europei de Est.

Occidentul a reacționat prompt, condamnând implicarea Rusiei și cerând măsuri mai ferme pentru contracararea influenței maligne în regiune. Pe de altă parte, în mediile de propagandă rusești, evenimentele din România și Moldova sunt prezentate ca o dovadă a „crizei profunde” a Occidentului, marcând un nou capitol în războiul informațional dintre Est și Vest.

Trei lideri occidentali s-au pronunțat în legătură cu situația din România, mai exact președintele Franței, șeful NATO și prim-ministrul Poloniei. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația din România și interferențele rusești, pledând pentru un efort comun de protejare a statelor europene. Ei au subliniat că o abordare unitară, investiții sporite în securitatea cibernetică și o coordonare mai bună între aliați sunt vitale.

Totodată, guvernul de la Varșovia a venit cu decizii mai radicale. Polonia a adoptat măsuri pentru protejarea instituțiilor esențiale și a securității sale naționale. Guvernul polonez a luat decizia de a proteja prin lege entitățile strategice, inclusiv anumite firme și instituții media de interes național, care ar putea fi vizate de influențe externe. Un exemplu concret este protejarea unui post de televiziune care aproape fusese achiziționat de o companie rusească, cu sediu fictiv în altă zonă a lumii, având în vedere riscurile de manipulare informațională​ care au putut fi văzute și în alegerile din România, potrivit Antena 3 CNN.

Emmanuel Macron

„Este evident că Rusia își intensifică, după cum putem observa, atacurile informaționale și influența asupra alegerilor din diverse părți ale Europei. Am văzut în România atacurile informaționale la care s-a recurs, conducând la decizia Curții Supreme de a suspenda procesul. Să nu fim naivi – perioadele noastre electorale și spațiul nostru informațional sunt din ce în ce mai manipulate prin atacuri hibride informaționale din partea unor actori ruși”, a spus Emmanuel Macron, președintele Franței.

Mark Rutte

Un oficial occidental l-a întrebat pe Mark Rutte: „După anularea recentă a alegerilor prezidențiale din România din cauza interferențelor rusești, există vreo lecție învățată? Este vreo intenție de a consolida instrumentele pentru a aborda amenințările hibride, poate transformându-le într-un domeniu operațional, la fel ca în cazul atacurilor cibernetice? Putem aștepta ceva concret în viitorul apropiat?”

Secretarul General al NATO a răspuns: „Dacă pot face o sugestie, ar fi să nu mai vorbim niciodată despre «hibrid», pentru că este un cuvânt atât de prost ales. Nu acoperă deloc ceea ce se întâmplă cu adevărat. Ceea ce vedem sunt acte de sabotaj. Ceea ce vedem, exact cum ați menționat, sunt atacuri cibernetice. NATO a organizat recent unul dintre cele mai mari exerciții cibernetice în Tallinn. De asemenea, am înființat un centru cibernetic în cadrul NATO.

Ne implicăm prin grupuri operative care pot interveni dacă există nevoie de sprijin suplimentar. Împărtășim mai multe informații, facem tot posibilul în domeniul cibernetic, dar și în ceea ce privește cablurile subacvatice și, în general, mai multe astfel de inițiative. Ne coordonăm, lucrăm împreună și ne asigurăm că putem răspunde eficient.

Referitor la România, bineînțeles că am văzut ce s-a întâmplat, și este, fără îndoială, foarte îngrijorător. Dar nu este prima oară când vedem astfel de situații. Am mai observat ce s-a întâmplat în Moldova – fie în cazul referendumului european, fie al alegerilor prezidențiale. Maia Sandu, președintele din Moldova, a venit săptămâna aceasta și a oferit Consiliului Nord-Atlantic o actualizare pentru ambasadori cu privire la ceea ce s-a întâmplat acolo".

Donald Tusk

„Am decis să punem capăt mai multor speculații. Am decis să emitem un nou ordin, ordinul privind entitățile protejate și organele de control ale acestora, să fie un ordin lărgit care să includă posturile de televiziune TVN și POLSAT. Ele vor fi incluse în lista firmelor strategice care beneficiază de protecție împotriva preluării agresive și periculoase din punct de vedere al interesului statului Polonez. Vreau să confirm că din est se manifestă interes de preluare sau de influențare a activității mass-media din Polonia. Această decizie a noastră înseamnă că fără acordul guvernului polonez nu pot fi preluate, cumpărate, firmele care sunt pe lista entităților strategice protejate. Această decizie de adăugare la listă înseamnă că fără acordul guvernului polonez nu se poate face acest lucru. Avem deja în Europa tipul acesta de soluții. Decizia în această privință se va lua în mod transparent și va putea fi contestată. Nu vom lăsa lucrurile așa și nu vom permite ca țări neprietene să intervină cu nerușinare, așa cum s-a întâmplat în România sau în Moldova nu de mult, în viața noastră de zi cu zi, în economia noastră, în procesul electoral și în democrația noastră", a explicat Donald Tusk, premierul Poloniei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News