S-a aflat legătura surprinzătoare între mestecat și pofta de mâncare
Se formează acest circuit închis între creier și gură atunci când mâncăm. Iată ce se întâmplă, de fapt!
O descoperire recentă a cercetătorilor americani a schimbat radical modul în care înțelegem mecanismele ce reglează apetitul și comportamentul alimentar. Un studiu inovator efectuat la Universitatea Rockefeller din New York a scos la iveală un circuit neuronal neașteptat de simplu, care nu doar că deține controlul asupra mișcărilor de mestecat, dar influențează în mod surprinzător și pofta de mâncare.
Ce s-a descoperit
Sub coordonarea neurocercetătoarei Christin Kosse, echipa de cercetători a identificat un grup de neuroni din hipotalamusul ventromedial care funcționează ca un fin coordonator al impulsului de a mânca. Acești neuroni, responsabili de producerea factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), au o capacitate remarcabilă de a suprima atât senzația de foame, cât și dorința de a consuma alimente pentru plăcerea gustului.
Experimente ample pe șoareci, detaliate și în revista de specialitate Science Alert, au demonstrat influența semnificativă a acestor neuroni BDNF. Folosind tehnici optogenetice avansate, cercetătorii au activat acești neuroni și au observat o scădere bruscă a interesului șoarecilor pentru hrană, chiar și atunci când li se ofereau gustări apetisante, bogate în zahăr și grăsimi. În schimb, blocarea acestor neuroni a avut ca efect o creștere masivă a consumului alimentar, ajungând ca șoarecii să mănânce de peste 12 ori mai mult decât în mod obișnuit.
Foamea e ca... tusea
Un aspect cu adevărat surprinzător al acestei descoperiri este simplitatea mecanismului de control alimentar: circuitul neuronal implicat este format din doar trei tipuri de neuroni și funcționează similar reflexelor de bază precum tusea. Aceasta contrazice teoriile anterioare care sugerau că procesele de alimentație ar fi mult mai complexe din punct de vedere neurologic.
Pentru înțelegerea obezității la oameni implicațiile acestui studiu sunt profunde. Cercetările precedente au arătat că afectarea regiunii cerebrale care găzduiește neuronii BDNF poate duce la tendința de supraalimentare și la creșterea în greutate la oameni. Noua descoperire vine și cu o explicație clară pentru acest fenomen, sugerând că pierderea funcției neuronilor BDNF ar putea sta la baza unor forme de obezitate. Geneticianul molecular Jeffrey Friedman, coautor al studiului, subliniază importanța acestei descoperiri în înțelegerea cauzelor obezității legate de anumite leziuni cerebrale sau mutații genetice. Friedman spune că granița dintre comportamentele complexe și reflexele simple ar putea fi mai difuză decât se credea până acum. Această cercetare deschide, clar, noi direcții pentru dezvoltarea unor tratamente inovatoare care vizează obezitatea și tulburările de alimentație.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
