S-a încheiat summitul de pace în Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a părut încurajat de rezultat: Nu pentru că suntem mai slabi vorbim despre pace

Timp de două zile vuietul elicelor a întrerupt liniștea unui munte elvețian, totul pentru pacea din Ucraina.

Elicopterele transportau lideri mondiali și delegații la un summit convocat pentru a schița o cale de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

A fost șansa Kievului de a combate invazia la scară largă cu diplomație la scară largă, după cum a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și de a obține un sprijin cât mai larg pentru un plan de pace conturat de Ucraina.

În cele din urmă, ideea este de a prezenta acest plan Rusiei cu un astfel de consens internațional în spatele său, încât Moscova să nu aibă altă alternativă decât să accepte.

Dar acest punct, dacă va fi vreodată posibil, pare încă foarte departe.

În ajunul summitului, președintele rus Vladimir Putin a precizat că nu are nicio intenție de a-și retrage trupele: ”propunerea de pace” pe care a prezentat-o apoi el însuși echivalează cu un apel la capitularea Ucrainei.

Influența Moscovei a fost tangibilă chiar și în Burgenstock. Din cele aproximativ 90 de țări reprezentate, doar 84 au semnat comunicatul final, afirmând integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul acesteia de a nu fi invadată. Arabia Saudită, India și Africa de Sud s-au numărat printre cei care s-au abținut.

China a lipsit

Mai critică a fost absența de la întregul summit a aliatului apropiat al Rusiei, China, deși a fost implicată în etapele pregătitoare anterioare. Rusia însăși nu a fost invitată.

Zelenski și echipa sa nu au părut deloc afectați, ba chiar încurajați, de rezultat. Deși lucrurile ar fi putut merge mai bine pentru Kiev, ar fi putut fi și mult mai rău.

Președintele a respins întrebările referitoare la semnatarii declarației, spunând despre cei care nu au aprobat-o aici că ar putea să o facă și în viitor. A sugerat că unele țări au fost reprezentate doar la un nivel redus în acest weekend și că trebuie să se consulte în capitalele lor.

Summitul a fost convocat într-un moment dificil pentru Ucraina pe câmpul de luptă. Trupele sale se află sub presiunea unei noi împingeri rusești în jurul Harkovului, în nord-est.

Ajutorul militar occidental pe care Ucraina se bazează pentru a rezista Rusiei este încă frustrant de lent.

„Este suficient pentru a câștiga? Nu. Este în întârziere? Da”, a declarat Zelenski reporterilor la finalul summitului, dar a spus că încă face presiuni pentru mai mult și că primește mai mult în fiecare zi.

Așa că preluarea inițiativei privind o propunere de pace, încercând să modeleze procesul, are sens.

Având în vedere alegerile prezidențiale din SUA de la sfârșitul acestui an și o creștere a numărului de voturi în Europa pentru partidele de extremă dreapta, adesea simpatizante ale Rusiei, sprijinul pentru Ucraina ar putea să se clatine în lunile următoare.

Țara însăși este epuizată după mai mult de doi ani de război: liniile de morminte militare din cimitirele din întreaga țară cresc și voluntarii nu mai se grăbesc în număr mare la birourile de înrolare.

Asta nu înseamnă că Ucraina renunță la luptă.

„Nu pentru că suntem mai slabi vorbim despre pace. Noi am cerut întotdeauna pace. La apogeul războiului, vorbeam despre pace. Am vrut ca lumea să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război. Și să nu ne mai ucidă... să nu mai ucidă civili”, a spus ferm președintele Zelenski.

Trei domenii identificate

În cadrul summitului au fost identificate trei domenii ca fiind cele mai puțin controversate pentru discuții: protejarea exporturilor de alimente, securizarea siturilor nucleare din Ucraina și accelerarea întoarcerii prizonierilor și a copiilor, scoși cu forța din teritoriile ocupate.

„Întoarcerea prizonierilor este o prioritate pentru noi, pentru că știm cât de mult suferă poporul nostru în captivitatea rusă”, explică Maksym Kolesnikov, fost soldat care a fost ținut prizonier timp de 11 luni după ce unitatea sa a fost capturată la începutul anului 2022.

El spune că În Rusia a fost bătut zilnic. Cei mai mulți dintre ceilalți din celula sa erau civili.

Dar, la fel ca Zelenski, el a subliniat că a vorbi de pace nu înseamnă capitulare.

„La 37 de ani am mers prima dată la război, la 45 de ani am mers a doua oară. Chiar nu vreau să merg din nou la război când voi avea 57 de ani. Vrem o pace puternică, cu independența și integritatea noastră teritorială asigurate”, a declarat soldatul în marja summitului, conform BBC.

Vor exista grupuri de lucru pentru a continua discuțiile de la Burgenstock în afara acestui cadru liniștit, dar nu este foarte clar cum se va extinde pentru a deveni planul de pace pe care Ucraina și Elveția, țara gazdă, îl preconizează.

Ambii spun că un al doilea summit al liderilor - despre care Ucraina a lăsat să se înțeleagă că ar putea fi găzduit de Arabia Saudită - ar putea include Rusia în principiu. Elvețienii doresc să încurajeze acest lucru.

Președintele Vladimir Putin nu a dat niciun semn real de dorință de a căuta pacea.

Reuniunea la nivel înalt din weekend s-a încheiat oarecum brusc, cu câteva ore mai devreme decât se anticipa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News