Țările UE au semnat un acord privind migrația ilegale. Numărul celor care ajung ilegal în Europa este tot mai mare, iar mulți își pun viața în pericol încercând să traverseze Marea Mediterană.
Țările Uniunii Europene au ajuns, miercuri, la un acord privind modul în care să gestioneze imigrația ilegală în perioadele cu un număr excepțional de sosiri, făcând un pas înainte de revizuirea regulilor privind azilul și migrația din cadrul blocului european înainte de alegerile pan-europene de anul viitor, relatează Reuters.
Potrivit sursei menționate, trimișii celor 27 de state membre ale blocului european au ajuns miercuri la acest acord, după ce au depășit cea mai recentă dispută dintre Italia și Germania cu privire la navele ONG-urilor care adună oameni din mare. Mii de refugiații și migranți din Orientul Mijlociu și Africa încearcă să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, cu riscul de a-și pierde viața.
Astfel, cele 27 de țări vor continua acum negocierile cu Parlamentul European, sperând să aibă un sistem de migrație funcțional înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
”Acum putem merge mai departe cu negocierile. Este important să punem în aplicare pactul, pentru a asigura ordinea la frontierele externe ale UE și pentru a reduce fluxurile”, a declarat Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez pentru migrație.
Conform acordului, țări precum Italia, care primesc multe sosiri din Mediterana, ar putea accelera procedurile de azil și ar putea solicita ajutor rapid din partea colegilor din UE, inclusiv ajutor financiar și relocări.
Uniunea Europeană încearcă să își reformeze sistemul de azil de când peste un milion de persoane au ajuns pe țărmurile sale în 2015, luând prin surprindere blocul comunitar și copleșind țările în care se intră prima dată, precum Grecia și Italia.
Totodată, surse diplomatice au declarat că Italia a fost de acord să semneze după eliminarea unor referiri la operațiunile ONG-urilor.
Acestea au adăugat că Polonia și Ungaria - care se opun cu fermitate găzduirii oricăror persoane sosite din Orientul Mijlociu și Africa - au votat împotrivă, în timp ce colegii lor reticenți, Austria, Republica Cehă și Slovacia s-au abținut. Votul majoritar a fost adoptat.
Reuniunea de miercuri a fost ultima șansă de a încheia un acord înainte ca liderii naționali să se întâlnească joi și vineri la Granada, în Spania, unde urmează să discute despre migrația neregulamentară pe fondul creșterii numărului de sosiri în Marea Mediterană, inclusiv pe insula italiană Lampedusa.
Disputa dintre Roma și Berlin a împiedicat săptămâna trecută încheierea unui acord între miniștrii UE pentru migrație. Acordul provizoriu de miercuri lasă multe întrebări deschise, inclusiv când și cum va fi pus în aplicare.
Slovacia a mers mai departe, miercuri, și impune controale temporare la granița sa cu Ungaria din cauza numărului tot mai mare de imigranți ilegali, după ce Polonia, Republica Cehă și Austria și-au înăsprit propriile frontiere cu Slovacia.
Prim-ministrul slovac a criticat ”reacția în lanț” a controale impuse marți de către vecini și a declarat că o reacție europeană europeană pentru a păzi frontierele externe ale Uniunii Europene ar fi o soluție mai bună.
Numărul migranților care intră în Slovacia, în mare parte veniți din Orientul Mijlociu și Afganistan, a crescut de unsprezece ori ajungând la aproape 40.000 în acest an, arată datele guvernamentale.
Numai în luna septembrie, migrația ilegală în Slovacia a fost la fel de mare ca în tot anul 2022.
Controalele la granița Slovaciei cu Ungaria vor începe pe joi și vor dura 10 zile, conform Reuters.
Cehia, Polonia și Austria au început controalele încă de miercuri, iar Germania a introdus noi controale la granița cu Polonia și Cehia, iar toate aceste țări fac parte din Spațiul Schengen, în care controlul vamal nu mai era necesar.
”Valul de migrație a durat câteva săptămâni”, spune Peter Ivanek, primarul orașului Skalite, un oraș de la granița cu Polonia.
Migrația ilegală a fost atât o sursă de acord, cât și o sursă de de conflict în Europa Centrală - deși majoritatea migranților care sosesc sunt se îndreaptă spre țările mai bogate din vest, în special Germania - și ocupă un loc important în campaniile electorale din regiune.
Citește și: Presiuni puse de migranți pe granița cu Belarus. Letonia îl acuză pe Lukaşenko
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu