Companiile au propus Guvernului de la Berlin un plan pentru a deschide porțile specialiștilor IT din Rusia și Belarus.
Se dorește reducerea unui decalaj important de forță de muncă și competențe, luând în același timp cele mai bune creiere din Rusia lui Putin. Acesta este obiectivul propunerii prezentate Guvernului german de Bitkom, lobby-ul industriei digitale germane care reprezintă peste 2.400 de companii din economia inovației tehnologice. Planul este cunoscut sub numele de #greencard22.
”Prin primirea specialiștilor IT din Rusia și Belarus, agresorul va fi semnificativ slăbit și, în același timp, Germania va fi consolidată ca locație comercială”, a declarat președintele Bitkom, Achim Berg.
Economia germană, locomotiva producției europene, este de fapt lipsită de programatori și specialiști în tehnologiile informației și comunicațiilor (sau IT). Potrivit estimărilor organizației comerciale, Germania ar avea nevoie de cel puțin 96 de mii de specialiști în domeniu.
De aici și cererea de a se asigura că experții IT ruși și belaruși încep să lucreze rapid, fără birocrație inutilă. Una dintre puținele condiții prealabile de care ar depinde intrarea lucrătorilor străini - au clarificat companiile din sectorul digital - ar fi un control oficial de securitate în baza căruia potențialii lucrători din Germania ar trebui să garanteze respingerea invaziei ruse a Ucrainei.
Odată ce s-a constatat că potențialii lucrători ar fi în opoziție față de războiul lui Putin și cu o ofertă de muncă, specialiștilor IT din cele două țări ar trebui, așadar, să li se elibereze un permis de ședere în termen de o săptămână, iar procedura de recunoaștere a noului loc de muncă să fie digitalizată și accelerată. Procesul obișnuit include mai mulți pași și durează în prezent aproximativ patru luni.
De aici și solicitarea de a accelera procedurile pentru a începe cât mai curând posibil „drenajul” creierului Rusiei din Europa și a face din Germania un magnet de talent, potrivit Europa Today.
Cea mai recentă alarmă a venit de la aeroporturi: deficitul de personal în serviciile terestre ale aeroporturilor a determinat Guvernul să caute cel puțin 3 mii de muncitori în străinătate, pentru a ocupa cât mai curând locurile libere și a evita astfel haosul aeroportuar din perioada vacanței de vară.
Dar aviația este doar unul dintre numeroasele sectoare în care Germania se luptă să recruteze angajați, mai ales după pandemia de Covid. Acum companiile cer Guvernului să faciliteze sosirile imigranților, în special pentru forța de muncă calificată.
Potrivit unui studiu al Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, țara ar avea nevoie de între 400.000 și 500.000 de noi lucrători imigranți în fiecare an pentru a satisface cererea pieței.
Cele mai mari probleme, pe lângă aeroporturi, se regăsesc în alimentația publică, în sectorul transportului urban, dar și în industrie și sănătate. În aceste părți ale economiei, locurile de muncă care trebuie ocupate depășesc cu mult cererile, iar decalajul dintre cerere și ofertă continuă să se mărească.
Companiile se plâng că principala problemă este că legea care reglementează imigrația din motive de muncă și care, potrivit acestora, implică sarcini birocratice ”absurde” pentru migranți.
”Una dintre problemele principale este recunoașterea calificărilor profesionale”, spune Herbert Brucker de la Institutul pentru Piața Muncii și Cercetare Ocupațională al Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
”Acesta este marele șantier la care lucrăm și pe care trebuie să îl reorganizăm complet”, a adăugat el. În opinia sa, Germania ar avea nevoie de 400.000 până la 500.000 de noi sosiți pe an pentru a acoperi cererea totală. ”Suntem departe de acest număr”, explică el.
Șeful resurselor umane al DHL, Thomas Ogilvie, se plânge de ”absurditate și ineficiență” în procesele de angajare a lucrătorilor străini, care de multe ori nu reușesc să obțină viza chiar și atunci când au deja o ofertă concretă de muncă.
Pentru a depăși aceste restricții, Guvernul a relaxat recent birocrația pentru sectorul aeroportuar, dar și alte sectoare cer același tratament: ”Dacă nu ne schimbăm cursul, ne vom confrunta cu o situație în care Germania va suferi o pierdere de prosperitate” avertizează Ogilvie.
Șefa resurselor umane a Continental, Ariane Reinhart, de aceeași părere: ”Aici este în joc pacea noastră socială”, a spus el. De asemenea, șomajul în rândul tinerilor este inacceptabil: ”Trebuie să consolidăm problema formării profesionale, în special pentru tinerii proveniți din migranți”, conchide Reinhart.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News