În august 2020, Donald Trump a anunţat punerea în aplicare a Acordurilor Avraam. O serie de tratate care au normalizat relaţiile dintre mai multe ţări arabe (Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan şi Maroc) care s-au alăturat Egiptului şi Iordaniei în normalizarea "prieteniei" cu Tel Avivul.
Înainte de 2020, problema Saharei de Vest şi suveranitatea ei erau în impas, disputele fiind întreținute de Frontul Polisario şi de marele său aliat, Algeria. Spania, care avea capacitatea să se ocupe de problema Saharei de Vest, nu se amesteca în conflict.
După semnarea acordurilor ”Avraam”, Trump, profitând de ultimele sale zile ca preşedinte al Statelor Unite, a sprijinit Rabatul în problema Sahara şi a recunoscut suveranitatea marocană asupra teritoriului.
Datorită medierii lui Donald Trump, ţara ebraică a realizat un nou acord crucial cu o ţară arabă, după ce a făcut-o cu alte state, precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Sudan, conform Rador.
Joi, în timpul primei vizite oficiale în Maroc a preşedintelui parlamentului israelian, acesta a considerat că ţara sa "trebuie să se îndrepte spre recunoaşterea" suveranităţii marocane asupra teritoriului Saharei de Vest. "Am spus-o deja şi o repet foarte clar în calitate de preşedinte al Knessetului. Israelul trebuie să se îndrepte către recunoaşterea Saharei marocane, aşa cum a făcut-o cel mai apropiat aliat al nostru, Statele Unite, prin semnarea Acordurilor Avraam".
Un gest care, însă, potrivit lui Haizam Amirah Fernández, analist la Institutul Regal ElCano, "ar trebui să fie făcut de Executiv, care se ocupă de conducerea politicii externe".
Relaţiile dintre Rabat şi Tel Aviv s-au normalizat în 2020, dar "încă nu există ambasade deschise nici în Israel, nici în Maroc sau invers. Rabatul aşteaptă gestul Israelului de a-i recunoaşte suveranitatea în Sahara", spune analistul, dar şi Tel Avivul aşteaptă acelaşi lucru, cu chestiunea palestiniană. "Poate că acel gest faţă de Israel este de a deschide ambasada la Ierusalim", spune Amirah Fernández.
Problema Saharei reprezintă o prioritate absolută pentru Maroc şi, din acest motiv, relaţiile sale cu alte ţări sunt marcate de această problemă. S-a văzut cu Spania şi, de asemenea, cu Germania, două ţări cu care a avut dispute diplomatice pe această temă. Asemănător este şi interesul Israelului pentru Palestina, dar Marocul, ţară arabă, continuă să susţină cauza palestiniană. Rabatul îşi reiterează în mod regulat angajamentul faţă de drepturile palestinienilor şi chiar regele, Mohammed VI, prezidează comitetul internaţional Al-Quds, care lucrează pentru a păstra "caracterul arabo-musulman" al Ierusalimului.
Colaborarea dintre ambele ţări este mai presus de toate în apărare, securitate şi informaţii. Rabatul a achiziţionat drone avansate şi alte echipamente militare, precum şi produse de securitate cibernetică din Israel.
Această colaborare s-a văzut în urmă cu câteva zile când s-a anunţat că un grup de militari israelieni va participa activ la manevre internaţionale pe teritoriul marocan, fiind pentru prima dată când se alătură acestor exerciţii. Manevrele implică în principal forţe marocane şi americane şi au loc în regiunea marocană în perioada mai -18 iunie, conform datelor publicate de Comandamentul Forţelor Armate SUA în Africa (AFRICOM).
O altă cheie în relaţia dintre Israel şi Maroc este Algeria. Implicarea Israelului în Magreb şi reînarmarea Marocului "sunt primite de Algeria ca o ameninţare", spune analistul. Algeria "este, de asemenea, o problemă importantă pentru Spania, deoarece se află în prima linie", remarcă el.
Conflictul Marocului cu Polisario a fost îngheţat în 1991, cu o încetare a focului susţinută de ONU, care a inclus un plan pentru un referendum în vederea soluţionării statutului teritoriului. Frontul Polisario susţinut de Algeria solicită un stat independent în Sahara de Vest.
Dar regulile pentru referendum nu au fost niciodată agreate, iar Consiliul de Securitate al ONU a încetat să se mai refere la acesta ca la o opţiune în rezoluţiile sale, în schimb le-a cerut părţilor să fie dispuse spre un compromis şi să lucreze pentru o "soluţie reciproc acceptabilă", se arată în articolul scris de Carlota Pérez, pentru abc.es și preluat de Agenția Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News