Joi după-amiază, în prezenţa prim-ministrului Florin Cîţu, a ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a managerului interimar Ioan Onisei, a fiilor actorului Ion Caramitru şi a mai multor invitaţi din zona culturală, a fost dezvelit oficial noul nume al Sălii Mari a TNB, care a devenit "Sala Ion Caramitru".
Cu acest prilej, actorul Mircea Rusu, director artistic al Teatrului Naţional din Bucureşti a declarat:
"Ne va lua multă vreme să înţelegem ce a făcut Ion Caramitru pentru teatrul românesc şi mai ales pentru Teatrul Naţional Bucureşti. Iniţiativa ministrului Culturii, a domnului Bogdan Gheorghiu mi se pare salutară: imaginea lui Ion Caramitru trebuie păstrată, conservată, cultivată. El este ctitor al actualului Teatru Naţional Bucureşti, unic în sfera teatrală a României. Nu mai enumăr domeniile în care a excelat. Teatrul se numeşte Caragiale, iar Sala Mare se va numi Caramitru. Ambii au seva unei ramuri a românismului: sevă plină de talent, de ambiţie, ştiinţă de carte, sensibilitate artistică. Şi toate aceste calităţi se aflau în personalitatea lui Pino. Pino, promitem să nu îţi facem numele de ruşine, nume pe care ţi l-ai clădit cu mult har şi trudă".
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cel care a propus schimbarea numelui Sălii Mari în Sala "Ion Caramitru" a precizat cu acest prilej: "Este modul prin care ne asigurăm astăzi că moştenirea culturală lăsată de domnia sa va ajunge la generaţiile viitoare. Atât din poziţia sa de ministru al culturii, de manager al Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti sau de actor, s-a pus în slujba excelenţei şi a schimbat realitatea cunoscută. Numele său este strâns legat de patrimoniul românesc şi de modul în care astăzi ne raportăm la păstrarea şi valorificarea lui, de UNITER, al cărei preşedinte a fost ales chiar din 1990 de la constituirea acestei uniuni teatrale, dar şi de Gala pe care o prezenta în fiecare an şi, nu în ultimul rând, de Revoluţia din 1989. Acest nume este legat însă şi de capacitate extraordinară de a aduce oamenii împreună, de a crea idealuri, de a genera amintiri. Sunt convins că toţi cei care suntem aici l-am privit pe omul Caramitru cu admiraţie şi îmi doresc ca toţi cei care vor păşi în 'Sala Ion Caramitru' să îi cinstească memoria prin aprecierea teatrului şi prin aplauze, aşa cum şi maestrul şi-ar fi dorit", a declarat Bogdan Gheorghiu cu acest prilej.
Prim ministrul României, Florin Cîţu a cerut celor prezenţi să ţină un moment de reculegere în memoria lui Ion Caramitru şi a precizat în faţa sălii care de astăzi va purta numele actorului: "Toţi l-am cunoscut pe maestrul Ion Caramitru, ca actor în filme, sau pe scena Teatrului Naţional. Ca ministru al Finanţelor l-am cunoscut şi ca manager şi aş vrea să spun că şi ca manager era la fel de talentat cum era ca actor. Au fost folosite foarte multe cuvinte frumoase în această perioadă. Orice şi oricât aş spune nu aş putea să ilustrez ceea ce a însemnat Ion Caramitru pentru noi, românii. Ştiu că denumirea Sălii Mari în 'Sala Ion Caramitru' este un gest mic, dar un simbol prin care noi ne arătăm recunoştinţa pentru tot ce a făcut Ion Caramitru în activitatea sa culturală. De acum, piesele jucate în această sală a Teatrului Naţional vor avea o însemnătate aparte şi astfel, moştenirea lăsată de domnia sa nu se va pierde niciodată. Mulţumim, Ion Caramitru!", a precizat cu acest prilej premierul Florin Cîţu.
Ion Caramitru a fost manager general al TNB timp de 16 ani, în perioada 2005-2021, fiind cel care a readus Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti la forma arhitecturală iniţială, transformându-l într-o clădire de spectacol modernă, cu un număr record de săli, servind dorinţa marelui public de Teatru adevărat. Un "Teatru Nou" pe care l-a slujit cu dăruire din 2005 încoace.
A condus din 1990 Uniunea Teatrală din România (UNITER), de care se leagă evenimente ca Festivalul Naţional de Teatru sau Gala Premiilor UNITER - adevărate sărbători anuale ale breslei.
A valorificat opera eminesciană spunând-o, ca actor, ca nimeni altul, pe toate meleagurile româneşti şi pe meridianele lumii şi contribuind, ca Ministru al Culturii, la dăinuirea ei atât prin mijloace clasice, pe hârtie, cât şi prin mijloace digitalizate.
A fost unul dintre cei mai străluciţi interpreţi ai teatrului lui Shakespeare, realizând creaţii memorabile, fiind recunoscut printre cei mai buni zece actori din lume care l-au jucat pe Hamlet.
S-a născut în 1942, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale", clasa prof. Beate Fredanov, în 1964, când a şi debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în "Eminescu" de Mircea Ştefănescu. Cele mai recente roluri au fost tot aici, în spectacolele Eduard al III-lea - rolul titular (2008), Prospero din Furtuna (2014), Shylock în Neguţătorul din Veneţia de Shakespeare (2019), mega-succesul Dineu cu proşti de Francis Veber (din 2012), precum şi în Ufo de Ivan Vyrypaev (2017) sau în spectacolul de teatru documentar "Jurnal de România.1989" (2020).
Pentru toată activitatea artistică legată de opera unuia dintre cei mai mari dramaturgi ai tuturor timpurilor, în 2016, Ion Caramitru a fost desemnat Ambasadorul Cultural Shakespeare în România, cu ocazia Anului Shakespeare - 400.
Carieră de excepţie răsplătită cu numeroase premii, între care: Premii de interpretare în Teatrul Românesc (1975, 1979, 1981, 1985), Premiul Revistei Cinema pentru interpretare (1976), Premiul Asociaţiei Cineaştilor, 1980, Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul "Luchian", la Festivalul Naţional al Filmului, Costineşti, "Meritul Academic" acordat de Academia Română, 2012, Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române, 2013.
În 1995 a primit titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (OBE), pentru activitatea culturală româno-britanică şi a fost decorat de Regina Elisabeta a II-a, iar în 1997, titlul de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor din Franţa. În 2000, i-a fost conferit Ordinul Pentru Merit al României în grad de Mare Cruce. A primit 5 titluri de Doctor Honoris Causa, al: Universităţii de Arte din Iaşi(2008), Universităţii Ovidius din Constanţa (2012), al Universităţii de Arte Audiovizuale ESRA din Skopje (2016), al Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu-Jiu, decembrie 2017 şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău (2018).
În 2017 primeşte Ordinul Soarelui Răsare (Order of the Rising Sun, Gold Rays with Ribbon), cel mai important ordin japonez destinat cetăţenilor străini, acordat în numele Majestăţii Sale Împăratul Japoniei. Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, 2017. Ultima recunoaştere publică a fost Premiul pentru promovarea operei eminesciene, oferit de Memorialul Ipoteşti în iunie 2021.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News