Salariul minim, majorare 1 noiembrie. AOAR: Măsură populistă
Creşterea salariului minim pe economie mai devreme decât era programat, respectiv începând cu 1 noiembrie 2018, faţă de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă şi arbitrară, ce va afecta sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
"Faţă de poziţiile publice exprimate de reprezentanţii sindicatelor, de analiştii economici şi de oamenii politici în legătură cu posibila îngheţare a salariilor din sectorul bugetar în anul 2019, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România îşi păstrează neschimbată poziţia cu privire la efectele negative înregistrate în economie în urma adoptării unor măsuri administrative discreţionare, de natură populistă (creştere/îngheţare salarii).
AOAR atrage atenţia asupra încetinirii creşterii economice în anul 2018, de circa 4,4% în prezent, faţă de nivelul de 5,3% menţinut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiţii, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, fata de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare", notează sursa citată.
Cum comentează oamenii de afaceri decizia
Oamenii de afaceri apreciază că, "dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, creşterea salariilor în administraţia publică, sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performanţă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni".
"AOAR a atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie (modificări frecvente ale unor prevederi sau solicitarea aplicării unor prevederi în termene scurte, nerealiste), nu-şi vor atinge scopul de interes public. În mod deosebit, AOAR dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici. Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizând creşterea numărului de angajaţi (peste 15.000 de noi angajaţi în sistemul public, în anul 2017), motivată de gradul mare de încărcare", precizează Asociaţia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
