Salariul propus de Mircea Miclea pentru dascălii români. „Să nu spuneți că nu se poate!”

Mircea Miclea, unul dintre cei mai respectați psihologi din România și fondator al Școlii de Psihologie Cognitivă și Științe Cognitive, a intrat într-un dialog cu fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, în cadrul podcastului Avangarda.

Discuția s-a axat pe starea actuală a educației din România, cu un accent deosebit pe problemele din mediul rural, analfabetismul funcțional și necesitatea unor intervenții mai eficiente în procesul de predare.

Evaluările la doi ani au rol doar de... constatare

Miclea a subliniat importanța identificării timpurii a deficiențelor în învățare, comparând această abordare cu prevenția în sănătate. El a evidențiat că, deși s-au făcut evaluări la nivel național încă din clasa a II-a, nu au fost luate măsuri remediale corespunzătoare, ceea ce a dus la acumularea problemelor de învățare.

„În lege am pus, de exemplu, ca la clasa a II-a să se facă evaluarea elevilor la nivel național. Adică să știi deja din clasa a II-a dacă scrisul, cititul, socotitul au fost bine dobândite de către elevi. S-au făcut aceste evaluări, dar nu s-a luat niciun fel de consecință, nici la nivel de inspectorat, nici la nivel de școală, nici la nivel de minister, de învățare remedială, ca din clasa a II-a, tu, domnul învățător, până în clasa a IV-a, pentru că numai dumneata ești cu ei în acești patru ani, să faci ceva astfel încât la evaluarea din clasa a IV-a să îi aduci din nou la nivelul la care trebuie, să-i aduci la nivelul la care ar fi trebuit să fie ei. Deci aveai doi ani de învățământ remedial.

Din păcate, nu se face remedierea din timp a deficiențelor pe care le au copiii, și atunci, remedierea aceasta neexistând, defectele se cumulează, adică o rămânere în urmă la scris, citit, socotit la nivelul clasei a II-a, va fi mai mare la nivelul clasei a IV-a, mai mare la nivelul clasei a VI-a, mai mare când dai admitere la liceu”, a explicat Miclea.

Cum se poate reduce prăpastia dintre urban și rural

O altă problemă majoră discutată a fost discrepanța dintre mediul rural și cel urban, în special în ceea ce privește calitatea profesorilor. Miclea a sugerat o soluție inovatoare pentru reducerea acestei disparități: înregistrarea lecțiilor celor mai buni profesori din țară și punerea lor la dispoziția tuturor elevilor printr-o platformă online. „Eu, un copil de la țară, cu un profesor slab în fața mea, aș putea rula lecția celui mai bun profesor din țară, de câte ori vreau, până când o înțeleg,” a propus Miclea, subliniind că o astfel de măsură ar reduce semnificativ diferențele educaționale dintre urban și rural.

„În legea din 2011 am scris două articole speciale pentru așa ceva. Nimic nu s-a întâmplat, s-a cheltuit o grămadă de bani pentru a reduce analfabetismul acesta funcțional, dar nu cu o astfel de țintă clară. Dacă s-ar fi făcut lucrul ăsta, dacă acum am fi avut lucrul acesta, atunci, în fața fiecărui elev din această țară, ar fi fost cel mai bun profesor din țară pe materia respectivă cu cea mai bună lecție, iar profesorul de lângă el, bun, slab, cum o fi fost, ar fi putut să se bazeze pe această lecție pe care s-o ruleze, s-o vizioneze împreună cu copilul să remedieze aceste deficiențe. Nu s-a luat nicio măsură, deși am repetat lucrul ăsta cred că de zeci de ori”, a menționat psihologul.

Salariul adecvat pentru un profesor: 1.500 euro pe lună

În ceea ce privește remunerația profesorilor, Miclea a susținut necesitatea creșterii salariilor pentru a face profesia mai atractivă, sugerând un salariu de 1500 de euro ca fiind adecvat. El a menționat exemplul medicilor, unde o creștere salarială semnificativă a dus la o retenție mai bună a personalului medical în România, subliniind că o abordare similară ar putea avea un impact pozitiv și în educație. Iată ce a avut de spus:

„Trebuie să comparăm cu ceea ce se întâmplă în alte domenii dacă vrem să-l facem atractiv Eu cred că în jur de 1.500 de euro pe lună trebuie să fie făcut, să nu spuneți că nu se poate! Uitați, s-a făcut la medici, adică din fericire!

(...) În ciuda faptului că toată lumea spunea că ah, o să producă inflația și nu știu ce s-a spus. Că nu sunt bani, nu sunt bani. N-a produs inflația nimic și ați luat decizia, mărim salariile medicilor. Efectul? Avem o retenție mult mai bună a medicilor din România în România și dacă nu erau salariile astea nu știu ce ne făceam în timpul pandemiei”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News