Săptămâna Luminată: tradiții și obiceiuri. Ce este interzis să faci

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu „harţi”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Cuvântul „harţi" este folosit în calendarul ortodox pentru a însemna zilele de dezlegare sau suspendare a totală a postului. Zilele cu „harți” sunt rânduite fie pentru a marca bucuria unor sărbători precedente, fie pentru a-i întări pe credincioşii care se pregătesc să țină un post prelungit. Așadar, în zilele respective vom putea consuma orice fel de alimente (carne, lapte, brânză, ouă, pește etc.).

Până la Rusalii, credincioşii nu fac metanii în biserică, ci doar închinăciuni, arată orânduiala bisericească.

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Ce este interzis să faceți în Săptămâna Luminată

Marți, în Săptămâna Luminată, oamenii nu ar trebui să lucreze. De asemenea, nu este bine să spălați, nici să călcați rufe, dar nici să faceți curat în casă. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției, a munci de „nunta șoarecilor" echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă. Biserica sfințește din nou fântânile, după slujba de seară. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

În Sâmbăta Luminată, credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi. În această zi este bine să porți haine albe, pentru a atrage lucrurile pozitive asupra ta. Nu se spală, nu se calcă și nu se coase în această zi, pentru a nu atrage ghinionul.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul țării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniță. Credința spune că în această zi toate apele trebuie sfințite și dacă se scălda în ele cei ce suferă de boli se vor vindeca.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News