Șase sentimente experimentate de oamenii din trecut care astăzi nu mai există

BBC Radio 3 a vorbit cu Sarah Chaney, expert al Centrului pentru Istoria Emoțiilor din Marea Britanie, despre emoțiile din trecut care ne pot ajuta să înțelegem cum ne simțim astăzi. În rândurile de mai jos puteți găsi câteva dintre ele:

1. Acedia

Acedia a fost o emoție foarte specifică experimentată de oamenii din Evul Mediu: mai precis călugări care locuiau în mănăstiri. Apărea în urma unei crize spirituale. În greaca clasică, a-kedia înseamnă „neglijenţă", ”lipsă de interes pentru un lucru".

Cei care au experimentat acedia s-au simțit neliniștiți, apatici și, mai presus de toate, au avut o dorință puternică de a abandona viața sfântă. Este posibil ca în zilele noastre aceste simptome să fie catalogate drept depresie, cu precizarea că acedia este specifică unei crize spirituale și cu viața monahală.

Odată cu trecerea timpului, termenul acedia s-a transformat în ”lene”, unul dintre cele șapte păcate de moarte.

2. Frenezie

Frenezie este o altă emoție medievală. "Este ca mânia, dar este mai specifică decât furia pe care o înțelegem azi". Cineva care simțea așa ceva era foarte agitat și avea o furie violentă. Era imposibil să simțiți frenezie și să rămâneți liniștit. Această emoție evidențiază tendința noastră actuală de a ascunde trăirile puternice de furie pe care le simțim uneori. Acest lucru nu se poate aplica oamenilor care au experimentat frenezie în Evul Mediu. Multe sentimente sunt legate de anumite locuri din istorie, motiv pentru care este imposibil să le mai simțim astăzi.

3. Melancolie

Melancolia este un cuvânt pe care îl folosim astăzi pentru a descrie un fel de tristețe calmă. "Dar în trecut, melancolia era diferită", spune Chaney. "La începutul perioadei moderne, melancolia a fost considerată o afecțiune fizică caracterizată prin frică". Carol al VI-lea al Franţei suferea de melancolie de acest fel. Unul dintre simptomele melancoliei din acea vreme era teama. În unele cazuri, oamenii credeau că sunt făcuți din sticlă și că se vor sparge. Aşa numita Glass delusion sau delirul sticlei l-a determinat pe Carol al VI-lea să se îmbrace cu haine solide pentru a evita orice risc de a se rupe. În acelaşi timp, a început să evite orice contact cu persoanele, apropiate sau nu, considerându-se "fragil".

4. Nostalgie

Aceasta este o altă emoție pe care o credeți că o știți deja. "Folosim cuvântul nostalgie foarte des în conversațiile de astăzi, dar când a început să fie folosit se referea la ceva care se credea a fi o boală fizică", spune Chaney.

"A fost o boală a marinarilor din secolul al XVIII-lea: ceva ce li se întâmpla când erau departe de casă. Acest lucru era legat de dorința de a se întoarce”, spune Chaney. Un caz sever de nostalgie putea duce chiar la moarte. Nu se compară cu definiția noastră actuală dată nostalgiei.

5. Nevroza de război

Mulți au auzit despre nevroza războiului, o condiție care a afectat soldații în tranșee în timpul Primului Război Mondial. Nevroza de război a fost uneori considerată o emoție și, uneori, o boală, din cauza modului în care a fost discutată și a modului în care a fost tratată.

"Oamenii care sufereau de nevroze de război aveau spasme ciudate și adesea își pierdeau abilitatea de a vedea și auzi, chiar dacă nu aveau probleme fizice care să împiedice aceste lucruri", explică Chaney. "La începutul războiului se credea că simptomele sunt cauzate de explozii. Ulterior, și-au dat seama că toate simptomele au fost cauzate de experiențele pacientului și de starea lor emoțională".

6. Nebunie morală

Sintagma ”nebunie morală” a fost inventată de Dr. James Cowles Prichard în 1835. Pacienții pe care Prichard i-a considerat "nebuni moral" erau cei care acționau neobișnuit, fără a prezenta simptome de tulburare mintală. Cleptomania, de exemplu, la femeile educate din societatea înaltă, ar putea fi văzută ca un semn al demenței morale, deoarece erau femei care nu aveau nici un motiv să fure.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News