Satul desființat de comuniști, cu două biserici rămase în picioare, a ieșit de sub ape. Ce istorie ascunde acest loc uitat

Sursa Foto: FreePik
Sursa Foto: FreePik

La 60 de ani de la submersia satului Baia Craiului, urmele acestuia devin tot mai vizibile pe măsură ce lacul se retrage. Două biserici antice, deteriorate parțial, sunt încă în picioare, înconjurate de vegetație și apă.

Satul Baia Craiului a fost desființat în 1964 de regimul comunist, ca urmare a construcției barajului și a amenajării Lacului Cinciș, care a dus la scufundarea mai multor așezări din zona văii Cernei. Înainte ca localitățile Bălana, Cinciș, Cerna, Moara Ungurului și Baia Craiului să fie inundate, începând cu anii ’60, aproximativ 1.000 de locuitori au fost mutați, iar majoritatea locuințelor și lăcașurilor de cult au fost distruse.

Satul din România cu o istorie marcată de tristețe

„Se declară desființate satele Bălana, Cinciș, Cerna, Moara Ungurului, din comuna Teliuc, satul Baia Craiului din comuna Toplița, incluse în teritoriul administrativ al orașului Hunedoara, regiunea Hunedoara și satul Ezeru din comuna Cacomeanca, raionul Călărași, regiunea București. Așezarea denumită „Iuba“ se declară sat și va purta denumirea „Cinciș-Cerna“. Satul Cinciș-Cerna intră în componența comunei Teliuc, inclusă în teritoriul administrativ al orașului Hunedoara, regiunea Hunedoara”, conform unui document ce datează din 1964, semnat de fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.

Oamenii din comunitate au avut posibilitatea să recupereze materialele de construcție și obiectele personale din casele lor abandonate. În vara anului 1962, aceștia au fost relocați în satul Cinciș-Cerna, aflat la o distanță de aproximativ 10 kilometri de Hunedoara, în apropierea barajului Cinciș.

Lăcașul de cult din satul Cinciș, construit în secolul al XV-lea și având legături istorice cu Ioan de Hunedoara, a fost distrus înainte ca localitatea să fie inundată. Cu toate acestea, o parte din obiectele valoroase ale bisericii au fost salvate și mutate în biserica din noul sat Cinciș-Cerna. În Baia Craiului, biserica ortodoxă, edificată la începutul secolului XX, și biserica romano-catolică, datând din secolul al XVII-lea, au fost închise. Orga și alte artefacte ale bisericii catolice au fost relocate în biserica din satul Izvoarele, aflat în apropierea lacului.

Două lăcașuri de cult, unul catolic și altul ortodox, parțial dărâmate, rămân totuși în picioare

Spre deosebire de așezările situate mai jos, care au fost complet scufundate în anii '60, Baia Craiului a reușit să păstreze o serie de ruine, unele fiind doar parțial acoperite de apă, în timp ce altele au rămas vizibile deasupra nivelului apei. Vizitatorii care explorau regiunea cu bărci puteau ajunge chiar până la intrarea în biserica catolică, al cărei nivel inferior era acoperit de apă. Cu trecerea timpului, aluviunile acumulate în lac au ridicat solul, astfel încât apa nu mai atinge nici biserica, nici mormintele din jurul ei.

La circa 200 de metri distanță de biserica catolică se găsesc vestigiile vechii biserici ortodoxe. Aceste două edificii religioase, împreună cu bazele și pereții ruinați ai unor case și ateliere, compun acum o „așezare părăsită” ascunsă în adâncul pădurii, pe partea stângă a râului Cerna, chiar înainte ca acesta să se extindă pentru a forma lacul de acumulare.

Accesul în fostul sat Baia Craiului este destul de complicat din cauza vegetației abundente, a terenului mocirlos și a arborilor căzuți. Cei care doresc să ajungă acolo trebuie să coboare de la podul care traversează Cerna, aflat la intrarea în Toplița, și să urmeze o potecă ce dispare în pădure. Chiar dacă locul nu este des vizitat de turiști, este frecventat de animale sălbatice, precum căprioare, mistreți și păsări. Biserica romano-catolică poate fi observată și de pe malul opus al Cernei, pe drumul ce leagă Hunedoara de Toplița.

Satul Baia Craiului, ale cărui vestigii sunt acum îngropate în pădure, își are rădăcinile în perioada medievală și a fost strâns legat de activitățile miniere din zonă. Se consideră că a fost întemeiat de nobilii din perioada Huniazilor, în secolul al XV-lea, aceștia având aici ateliere pentru prelucrarea fierului. Până la sfârșitul secolului XIX, aceste ateliere au fost părăsite, iar satul a continuat să existe până în anii '60, când au început mutările și demolările ce au făcut loc pentru construirea lacului de acumulare Cinciș, conform România TV. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel