Saul Perlmutter, Brian P. Schmidt și Adam G. Riess, laureații premiului Nobel pentru fizică, 2011

Trei cercetători împart anul acesta Premiul Nobel pentru fizică, pentru studiul asupra supernovelor. Cei trei cercetători sunt Saul Perlmutter, pentru proiectul Supernova Cosmology, şi Brian P. Schmidt şi Adam G. Riess, din echipa de cercetare The High-z Supernova.

[caption id="attachment_108611" align="alignleft" width="300" caption="Saul Perlmutter"][/caption] Jumătate din Premiul Nobel 2011 pentru fizică i-a fost acordat cercetătorului american Saul Perlmutter, de la Lawrence Berkeley National Laboratory şi Universitatea din California, liderul proiectului The Supernova Cosmology.

Cea de-a doua jumătate a premiului merge la echipa formată din americanul Brian P. Schmidt, de la Universitatea Naţională Australiană şi din Adam G. Riess, de la Universitatea Johns Hopkins şi Space Telescope Science Institute din Baltimore, SUA. Cei doi au făcut parte din echipa de cercetare The High-z Supernova.

"Unii spun că lumea se va sfârşi în foc, alţii spun că în gheaţă". Care va fi destinul final al Universului? Probabil îşi va termina existenţa în gheaţă, potrivit studiilor laureaţilor Nobel în fizică, de anul acesta. Ei au studiat zeci de stele care au explodat, denumite supernove şi au descoperit că Universul se măreşte din ce în ce mai rapid. Descoperirea a fost o surpriză chiar şi pentru laureaţi.

În 1998, fundaţiile cosmologiei au fost cutremurate de două echipe de cercetători. Una dintre echipe, condusă de Saul Perlmutter, şi-a început studiul în 1988. Brian Schmidt a condus altă echipă, lansată la sfârşitul lui 1994, în care Adam Riess a avut un rol crucial.

Echipele de cercetare au cartografiat Universul prin localizarea celor mai îndepărtate supernove. Telescoapele de pe Terra şi din spaţiu mai sofisticate, precum şi computere mai puternice şi senzori de imagine digitali, au deschis posibilitatea în anii 1990 să fie adăugate mai multe piese din puzzle-ul cosmologic, spune Comitetul Nobel.

Aceste echipe au folosit un anumit tip de supernovă, denumită supernova de tip Ia. Este explozia unei stele bătrâne, masive ca Soarele, însă mici ca Pământul. O singură astfel de supernovă poate emite la fel de multă lumină ca o galaxie întreagă. Cele două echipe de cercetare au descoperit peste 50 de supernove îndepărtate a căror lumină era, însă, mai slabă decât se aşteptau - acesta a fost semnul că expansiunea Universului este accelerată.

Se ştie de peste un secol că Universul se extinde, drept consecinţă a Big Bang-ului, care a avut loc în urmă cu circa 14 miliarde de ani. Totuşi, descoperirea că expansiunea cosmosului este accelerată este uimitoare, spune Comitetul Nobel. Dacă expansiunea va avea loc din ce în ce mai repede, Universul va sfârşi în gheaţă.

Accelerarea este provocată de energia întunecată, însă nimeni nu ştie ce este ea - fiind unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News