• Scădere și recesiune, scenariul profesorului Păun pentru 2025, după ultimul PIB: Oamenii trebuie avertizați și informați. Urmează nota de plată

Cristian Păun, profesor de economie, atrage atenția că economia românească pare că merge spre scădere și recesiune. PIB-ul nu s-a modificat în trimestrul trei din acest an, comparativ cu cel anterior. Față de același trimestru de anul trecut, a scăzut cu 0,2%. 

”Această evoluţie arată mai degrabă a scădere şi a recesiune. Nici măcar nu mai arată a stagnare economică. Este foarte îngrijorătoare, mai ales din perspectiva bugetului şi a deficitului din anul următor - şi a soluţiilor pe care le mai avem la dispoziţie pentru a efectua corecţiile necesare. Pe o astfel de evoluţie este o idee extrem de proastă să mizezi pe creşterea taxelor, ca soluţie de ieşire din criza de deficit excesiv” afirmă profesorul de economie. 

Cristian Păun consideră că, în curând, vom vedea și nota de plată, care nu este dezbătută acum, urmând alegeri. El consideră că ar fi fost necesar ca oamenii să fie acum ”avertizați și informați de ceea ce o să urmeze în perioada următoare”, conform Agerpres. Totodată, remarcă faptul că politicienii ”evită să discute ceea ce se va întâmpla din ianuarie”. 

”Vom vedea ce soluţie va alege în final Guvernul. Sper ca această soluţie să nu fie calea uşoară care înseamnă creştea taxelor, creştere de TVA, foarte probabil, pentru că efectele vor fi adverse şi, în niciun caz, nu vom ajunge la prosperitate într-o astfel de situaţie. Oricum nu va fi uşor pentru Guvernul care va veni să administreze această situaţie complicată, care nu lasă foarte mult spaţiu de manevră pentru următoarea perioadă” consideră economistul. 

De ce ne-am dus în cap

Pentru această situație, Cristian Păun vede trei cauze: scăderea producţiei industriale, întârzierea absorbţiei fondurilor europene şi scăderea producţiei agricole din cauza secetei.

”Comenzile din industrie sunt vizibil în suferinţă, în principal pentru că avem scăderi din afara ţării. Economia românească este legată de industrii puternice, oferind acele livrări de completare pentru produse sofisticate. Avem o astfel de scădere dinspre Germania şi Franţa. A doua cauză constă în faptul că avem o mare întârziere în absorbţia fondurilor europene, atât pe PNRR, cât şi pe fondurile de pe noua programare, unde nu am încasat niciun euro până acum, deşi noua programare bugetară a început din 2021. Ne aflăm în al patrulea an care se termină fără să absorbim niciun euro - şi mai avem trei. Performanţa este derizorie în această zonă, ca să nu mai vorbim de întârzierile majore de pe PNRR şi de faptul că sumele preconizate din PNRR vin semnificativ ciuntite de la o tranşă la alta, inclusiv ca urmare a refuzului de a îndeplini condiţiile, de a face reformele, de a trece de jaloanele pe care ni le-am asumat singuri la momentul în care am propus acest plan de revenire, de recuperare după criza pandemică. Agricultura este cel de-al treilea motiv pentru care PIB-ul nu creşte. Dacă le punem pe toate trei: scăderea producţiei industriale, fondurile europene şi scăderea producţiei în agricultură din cauza secetei, obţinem imaginea de ansamblu” explică profesorul de economie. 

Cristian Păun concluzionează că ”din tigrul Europei de acum doi ani ne-am transformat într-o pisică jalnică care umblă cu coada între picioare şi miaună”. atrăgând atenția: ”Nu poţi să vezi în antreprenori, în oamenii de afaceri, în companiile mai mici sau mai mari, în companiile multinaţionale, o cireadă de vaci de muls pe care să încerci să le mulgi până la epuizare, de taxe, nemaiţinând cont de capacitatea lor de a produce valoare adăugată şi implicit taxe pentru bugetul de stat”. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News