Scandalul semafoarelor. Adevăratul vinovat

Că au fost sabotate semafoarele este cert, obiectivul sabotorilor rămâne a fi stabilit de ancheta Poliției. Pe șosele se petrec, însă, zeci de mii de accidente, la care contribuie atât Poliția, cât și guvernul sau Parlamentul. Sabotajul pornește de la cel mai înalt nivel și nimeni nu răspunde fiindcă avem cel mai mare număr de accidente mortale din Europa.

În cazul transportului feroviar, soluția la dezastrul din infrastructură a fost simplă: a scăzut viteza de circulație a trenurilor pentru a reduce riscul deraierilor. În cazul transportului rutier, lipsa infrastructurii devine o scuză pentru încălcarea regulilor. Normal: pe calea ferată, răspunderea în caz de dezastru revine autorităților. Acestea s-au pus la adăpost. Pe șosele, fiecare aleargă pe riscul lui.  

Prin 2002-2003, primarii unor localități situate pe drumurile naționale au luat o măsură care ar fi putut stopa carnagiul. Pentru a obține mai mulți bani la buget, au instalat radare fixe, cumpărate în leasing. Amenzile, care curgeau râu, se vărsau în pușculița primăriei. Proprietarul mașinii primea acasă fotografia și începea să alerge prin vecini, ca să găsească posesori de carnet doritori să  ia asupra lor vinovăția. Cerea ceva efort ca să nu se adune punctele pe carnetul vitezomanului.

N-a durat mult. Avocații au găsit chichițe constituționale ca să blocheze procedura, iar parlamentarii au salutat victoria  acestora. Numai ei și șoferii lor știau cum și-au salvat carnetele prin fals și uz de fals.  Lupta parlamentarilor pentru relaxarea Codului rutier nu a încetat, până azi. Populismul se împletește cu interesul personal: majoritatea parlamentarilor fac naveta și , dacă amenda nu înseamnă mare lucru, la banii lor,  se tem că rămân fără carnet sau fără șofer. Iar pentru măsuri care nu cer bani de la buget-de pildă introducerea cursurilor de conducere defensivă- nu-și bat capul.

Poliția, pe de altă parte, nu prea vrea să schimbe tufișul din care stă la pândă cu biroul din care să facă monitorizare video. Poate  că e vorba de  sentimentul de putere,  pe care îl au când trag șoferul pe drepta,  poate cotizația, care nu poate fi plătită online, ca amenda...

Evident că ar fi mai eficient sistemul de supraveghere electronică, mai ales că există deja camere video în marile orașe. Doar că acestea se folosesc numai retrospectiv, cum se întâmplă acum, după ce au fost atacate semafoarele. Deși ele funcționează tot timpul și ar putea fi utilizate ”live” pentru depistarea șoferilor care depășesc viteza, conduc agresiv sau parchează aiurea.

Până la urmă, semaforul, oricât de bine ar fi calibrat,  nu poate reduce numărul accidentelor, dacă nu intervine și teama de pedeapsă. Miile de morți de pe șosele nu au scos pe nimeni în stradă. Iar cei care vor o țară ca afară nu au cerut ca supravegherea să fie ca în Germania, dacă amenzile nu sunt măcar la nivelul celor din Ungaria.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News