Scandalul VW și poluarea din marile capitale

Perspectiva din care privesc scandalul Volkswagen este cea a prejudiciului adus sănătății și poluarea mediului în cele mai aglomerate zone locuite: capitalele Europei. Scandalul emisiilor de noxe este galopant întrucât, pe măsură ce vor fi publicate date oficiale, va fi mai ușor de calculat impactul pe care cantitatea mare de noxe emisă de mașinile diesel îl are asupra sănătății populației fiecărui stat în parte.

Ceea ce știm în acest moment este că cea mai afectată zonă nu este SUA (acolo unde a izbucnit scandalul), ci Europa. Un studiu britanic publicat de The Guardian arată că în SUA doar 3% dintre mașini sunt diesel, în timp ce în Europa acestea numără peste jumătate din numărul total al autovehiculelor. În plus, nu este nicio noutate că europenii, dar și românii preferă mașinile “pe motorină”- în general din cauza costurilor relativ mai mici la carburanți. (am căutat fără succes o statistică a României din partea Institutului Național de Statistică).

Problema traficului și a poluării generate de emisia de noxe în marile Capitale europene supraaglomerate, așa cum este și Bucureștiul se complică și mai tare în urma acestui scandal. Dincolo de prejudiciul incontestabil adus companiei, economiei țării și al Uniunii Europene, scandalul Volkswagen relevă grave prejudicii aduse mediului. Mașinile diesel comercializate de grupul VW emit de 40 de ori mai mult fum în trafic decât norma acceptată, iar gazul emanat în atmosferă este unul dintre cei mai periculoși: oxidul de azot. Aceste mașini circulă în continuare pe străzi și poluează (fără ca posesorii lor să fie complice la acest fapt).

Oxizii de azot emanați se formează în procesul de ardere la temperaturi înalte, și sunt cel mai adesea rezultatul traficului rutier (dar și al industriei sau producerii de energie electrică). Gazul este foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale, iar expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Capitalele Europei încearcă din răsputeri să rezolve problema complexă a traficului și este firesc să mă întreb de efectele asupra Bucureștiului a acestor emisii, în condițiile în care Agenția de mediu a Bucureștiului a publicat în cel mai recent studiu (elaborat în august a.c) că, în Capitală, prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta 74% oxizi de azot.

Principala sursă a poluării în București este transportul rutier (maşinile private, autovehiculele de mare tonaj şi transport public, în special autobuze şi taxiuri). Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. În Europa, problemele de poluare a aerului au fost subliniate de Agenţia Europeană de Mediu la prezentarea Raportului cu privire la calitatea aerului în 2013. Comisarul pentru mediu, Janez Potocnik, a atras atenţia că poluarea este pe primul loc printre cauzele deceselor asociate mediului, fiind doar în 2010 motivul a 400 de mii de morţi. Proasta calitate a aerului majorează cu 4 miliarde de euro factura europeană pentru servicii, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că noile date care asociază poluarea aerului producerii cancerului pulmonar ar trebui să determine capitalele lumii să ia măsuri. În București, măsurile privind traficul nu mai pot întârzia, iar cine nu rezolvă aceste probleme pentru a reduce poluarea orașului și nu ia cele mai elementare măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului (fluidizare, spații verzi, scoaterea din uz a mașilor poluante) este vinovat pentru degradarea sănătății locuitorilor săi.  

(Studiu al Agenției pentru mediu București, PLAM 11 august 2015/A scandal in the motor industry, Dirty secrets, The Economist)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News