Dr. Corin Badiu, de la UMF Carol Davila și Institutul Endocrinologie C. I. Parhon, a vorbit despre efectele pe care le-a produs accidentul de la Cernobîl.
"Subiectul de la ordinea zilei, chiar și Ministerul Sănătății a anunțat o producție importantă de tablete de iod în România, a anunțat un anumit protocol al măsurilor care se impun în caz de contaminare radioactivă. Care sunt lecțiile pe care le-a învățat România din trecuta contaminare radioactivă, care a fost reală, cea din 1986 de la Cernobîl și dacă și în țara noastră s-a înregistrat o incidență crescută a cancerului tiroidian, în zona cea mai expusă, care a fost Nordul Moldovei?", a spus Irinel Popescu, realizatorul emisiunii ACADEMIA DE SĂNĂTATE de la DC Medical.
"Tema este într-adevăr reînnoită, din păcate, din cauza evenimentelor din Ucraina. În 26 aprilie 1986, în preajma sărbătorilor de Paște, lumea era alarmată de o creștere a nivelului de iradiere din cauza unui accident nuclear provocat la centrala nucleară de la Cernobîl și sistemul politic de atunci a întârziat mult timp cu anunțul creșterii de iradiere.
Imediat ce s-a aflat, și am aflat odată cu țările scandinave, la un interval destul de mare față de momentul în care a apărut această descărcare de material radioactiv. De îndată ce s-a aflat, lumea a fost informată despre măsuri.
Sigur, aceste căderi radioactive nu afectează numai tiroida, ci afectează întregul organism și toată biologia regiunii, astfel încât căderile radioactive sunt ulterior implicate în lanțul trofic și ajungeau în lapte, laptele era radioactiv și astfel se știe că dacă luăm lapte de la vaci care se hrănesc în zona de iradiere, laptele acela este radioactiv.
- Se schimbă hainele
- Se evită orice contact cu substanțe radioactive.
Asta vizează protecția radioactivă la modul general pentru căderi radioactive, indiferent de condiția de sursă civilă sau militară", a declarat dr. Corin Badiu, de la UMF Carol Davila București și Institutul Endocrinologie C. I. Parhon, doctor în științe medicale, medic primar endocrinolog și diabet, nutriție și boli de metabolism
"Pe de altă parte, este vorba despre iodul radioactiv, care intră în tiroidă și afinitatea tiroidei pentru iod este cu atât mai mare cu cât aportul standard de iod este scăzut. Știm că în România sunt mai multe zone, toată zona Moldovei, regiunea subcarpatică, Transilvania, sunt zone în care raportul de iod este sub cel necesar.
Pe de altă parte, există populații vulnerabile, asta înseamnă gravide, copii... cu cât e mai mică vârsta acestora, cu atât riscul de iradiere este mai mare și această populație are nevoie de o doză standard de iod, mai mare.
Aportul normal de iod pentru gravide este de 200 - 250 de micrograme de iod pe zi, aport care trebuie suplimentat pe perioada alăptării.
Faptul că avem în teritoriu o zonă mare de carență iodată predispune în plus aceste persoane la captarea în cantitate mai mare a iodului radioactiv și presupune la neoplazii tiroidiene", a mai spus medicul.
Citiți mai mult pe DC MEDICAL.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu