Scenariul în care Ponta câștigă prezidențialele. Susținere surpriză

Paradoxal, tocmai partidul care îi susține, în acest moment, candidatura ipotetică. Nu Partidul Oamenilor Tineri, care nici nu prea e partid, în realitate, ci doar un grup de oameni adunat pe Internet, care nu se cunosc bine între ei, darmite să-i mai cunoască și alegătorii.

AUR are cel mai mult de pierdut, fiindcă odată cu ajungerea lui Georgescu la Cotroceni nu mai are nicio șansă de a ajunge la guvernare. Partidele main-stream, inclusiv USR, ar fi obligate să se alieze pentru a lupta cu președintele. USR intră la guvernare, AUR va fi scos în afară. Când îl izolezi pe ciudatul cremlinoid, trebuie izolat și partidul care l-a susținut, deci AUR stă încă patru ani în Opoziție. Manevra care a adus partidele mici la putere (câștigarea funcției prezidențiale și răsturnarea scorului la parlamentare, așa cum s-a întâmplat sub Băsescu și Iohannis), nu mai e posibilă cu un lider nefrecventabil, care te pune sub embargou în UE și NATO.

Tensiunile din interiorul AUR care au răbufnit în presă sunt, astfel, în mare măsură justificate. Chiar dacă în Parlament au intrat cu 50 de membri mai mult față de precedenta legislatură, nu poți să menții funcțională o întreagă mașinărie de partid cu doar o sută de oameni, hai 110, dacă luăm în calcul și europarlamentarii. Fără perspectiva, fie și îndepărtată, a intrării la guvernare, AUR pedalează în gol pe o bicicletă fără lanț.

Dacă alegerile aveau loc în martie, tentativa lui Simion de a lua electoratul lui Georgescu avea sens, cu condiția să fie blocată candidatura acestuia de către CCR. Până în iunie, însă, cale lungă, drum de fier...Trecutul pe care liderul AUR îl împarte cu alt candidat la președinție, Nicușor Dan, îi folosește mai degrabă primarului general, care poate ciuguli voturi din zona antisistem, în vreme ce suveranistului Simion îi este imposibil să ia un vot din zona hashtag. Oricum, dacă există vreo înțelegere subterană între cei doi, ea profită doar lor, AUR nu câștigă din asta.

Singura formulă pe care o văd posibilă pentru ca ”partidul lui Simion” să ajungă la guvernare este puțin probabilă: susținerea candidaturii lui Victor Ponta. Un politician cu experiența guvernării, asociat cu dinamica pozitivă a economiei, din mandatul său, încheiat la presiunea multhulitului Klaus Iohannis. Cu tracțiune în zona electoratului naționalist, dar și cu deschidere în Vest.

Sigur, Ponta s-ar confrunta din nou cu o presă ostilă și cu electoratul de Dreapta, fiert pe ”ciuma roșie”. Dar, spre deosebire de 2014, Ponta nu mai e la guvernare, Nicușor Dan se află la mare distanță de imaginea președintelui din mentalul colectiv, iar o parte însemnată a electoratului, care nu vota (”că nu avem cu cine”), e mobilizată azi de mișcarea suveranistă.

Condiția ar fi ca PSD să nu se străduiască prea mult cu susținerea candidatului comun cu PNL-UDMR. A mai făcut un astfel de joc, când i-a servit rebelului Oprescu un contracandiat fără șanse. Astfel, Ponta ajunge la Cotroceni, iar Ciolacu rămâne la Palatul Victoria, doar că face alianță cu AUR, ceea ce îi asigură lui Simion, în continuare, șefia partidului.

PSD, AUR și minoritățile trec de 50%, fără a mai socoti că vor lua cât de mulți parlamentari pot de la POT (31 mandate), adică vor avea o majoritate mai consistentă decât la investirea guvernului Ciolacu 2, când dacă răceau cinci pesediști și un penelist ajungeam la anticipate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News