Schengen. Austria și Olanda ar vrea deblocarea aderării României și Bulgariei. Fiecare țară are interesul ei: Rutte vrea șefia NATO, iar Nehammer nu-și permite să rămână singur

În capitala României, există speranțe timide că Austria ar putea renunța la acest veto împotriva aderării la Schengen. Dar presa a speculat că felicitarea premierului român Marcel Ciolacu, cu ocazia zilei sale de naștere pe 28 noiembrie, venită din partea cancelarului federal Karl Nehammer (ÖVP), a fost interpretată ca un semn promițător. Aceste gesturi au generat discuții despre o posibilă îmbunătățire a relațiilor dintre Viena și București. La un an de la blocarea surprinzătoare a Austriei, există cel puțin indicii că se pregătește un punct de cotitură, scrie Der Standard.

Rareș Bogdan, europarlamentar român din partea PNL și membru al influentului Partid Popular European (PPE), alături de ÖVP, a declarat pentru Der Standard că "toate canalele diplomatice între România și Bulgaria au fost redeschise în toate domeniile în acest moment". Acest lucru este perceput ca "îmbucurător" și oferă "o oarecare speranță". "Este un pas important având în vedere că aceste legături fuseseră deja înghețate pentru o perioadă de timp după 8 decembrie 2022".

Rareș Bogdan: "Nu putem exclude un summit special ulterior sau o decizie de vot în primele luni ale anului 2024"

Unul dintre scenariile discutate este o aderare progresivă a României și Bulgariei. Inițial, controlul pașapoartelor ar putea fi implementat în aeroporturi, în jurul lunii martie 2024, urmat, poate, de controale la frontierele naționale după alegerile din Austria. Decizia pe care o va lua Parlamentul olandez cu privire la raportul Comisiei Europene referitor la Bulgaria este acum crucială. Spre deosebire de Austria, Olanda s-a opus anul trecut aderării doar a Bulgariei, nu și a României. Ulterior, Olanda a inițiat o misiune a Comisiei Europene în Bulgaria, care va prezenta curând un raport cu conotații pozitive, conform surselor diplomatice.

Dacă Parlamentul olandez va renunța la veto-ul împotriva Bulgariei în zilele următoare, Austria va rămâne singură în această luptă. Astfel, Viena ar putea da, în mod tacit, acordul pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți al statelor UE, fără a implica reuniuni politice majore. În schimb, România și Bulgaria ar putea fi solicitate să controleze fluxurile de migrație la frontiera lor comună, conform cererii Austriei.

Ministerul de Interne de la Viena a răspuns pentru Der Standard: "Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puține". Argumentând importanța controlului la frontierele interne, Austria insistă că "unsprezece state Schengen efectuează în prezent controale la frontierele lor interne, iar Bulgaria reprezintă un punct de intrare crucial pentru migranți".

"Nu putem exclude un summit special ulterior sau o decizie de vot în primele luni ale anului 2024", a menționat parlamentarul european Rareș Bogdan. El a făcut referire și la discuțiile în desfășurare și la prezentarea argumentelor. "Pentru noi, este important să devenim parte a spațiului Schengen în 2024".

Rutte ar vrea deblocarea aderării României și Bulgariei pentru a-și asigura șansele la scaunul de secretar general NATO

Summitul miniștrilor de interne și justiție de marți nu va include discuții referitoare la Schengen, deoarece încă nu există posibilitatea unei decizii. Însă, după summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 14 și 15 decembrie, care urmează să ia decizii politice majore, s-ar putea deschide o nouă oportunitate.

Diplomații estimează că aderarea completă la Schengen nu va fi posibilă înainte de alegerile din toamna anului 2024 din Austria, dar există șanse pentru aceasta până la sfârșitul acelui an. Decizia premierului olandez Mark Rutte în luna decembrie ar putea avea un rol semnificativ, deoarece el aspiră să devină secretar general al NATO și are nevoie de aprobarea Bulgariei și României pentru acest scop.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News