EXCLUSIV  Schimbare majoră la nivelul UE. Vizează și drumul României. Decizia aparține Curții de Justiție Europene

În contextul rezoluției adoptate de toate partidele din interiorul Parlamentului European (PE), Austria și Ungaria ar putea rămâne fără drept de veto pe o anumită perioadă, dar în cel puțin un an jumătate. 

Motivele sunt expuse de acțiunile Austriei și Ungariei în privința ultimelor luări de decizii care priveau extinderea Schengen, dar și aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE. Pe lângă aceste două motive, este invocat și șantajul politic pe care l-a exercitat Ungaria la finele anului trecut, prin care a reușit să acceseze fonduri europene de miliarde de euro, deși erau blocate pentru guvernul maghiar.

Astfel, s-ar putea ajunge la Curtea de Justiție a UE, acolo unde s-ar putea aborda chiar subiectul schimbării modalității de votare -  de la veto, la un mecanism al majorității - pentru a evita pe viitor luarea UE ca ostatică în fața unor interese politice personale.

L-am contactat pe europarlamentarul Victor Negrescu în încercarea de a obține o imagine cât mai concretă a întregului context:

„Lumea face confuzia, printre care și România, că „Europa” blochează aderarea țării noastre la Schengen, ori nu „Europa” blochează. Vorbim de un guvern politic care bloca o decizie, implicit bloca România.”, a spus europarlamentarul Victor Negrescu, pentru DC News.

DC News: Despre ce perioadă este vorba în cazul anulării dreptului de veto pentru Austria și Ungaria, după finalizarea procedurilor juridice și administrative?

„Datele nu sunt încă stabilite. Curtea trebuie să precizeze acest lucru, dacă vorbim de o suspendare temporară sau de o procedură care presupune ridicarea și reluarea dreptului de veto. Lucrurile acestea trebuie clarificate de Curte. Poate vom vorbi de o recomandare privind schimbarea procesului de vot cu mecanisme de majoritate. Sunt mai multe lucruri care pot fi clarificate în această privință. Cu siguranță, acum vorbim de o suspendare temporară, nicidecum pe o perioadă nedefinită a dreptului de veto.”, ne-a spus europarlamentarul Victor Negrescu.

Ilegitimitatea guvernelor austriac și maghiar în privința direcției pe care au promis-o la ultimele alegeri

DC News: Având în vedere anul 2024, care este unul electoral, nu ar putea această decizie să „arunce” populațiile celor două țări înspre partide anti-UE?

„Este improbabil să se ia o decizie până la alegerile PE. Acest lucru l-am clarificat. Al doilea lucru, eu am fost precis și atent când am spus că nu vorbim de o sancțiune vizaviz de state, ci de o sancțiune față de actorii politici care în unele cazuri nici nu reprezintă o majoritate absolută. Acum, pe de-o parte, trebuie spus că aceste guverne, când au fost votate, nu și-au informat populația că vor folosi discreționar dreptul de veto. Este un lucru real.

Însă, experiența anterioară arată că, dacă „Europa” nu explică bine populațiilor din statele membre cum stau lucrurile și de ce au aceste inițiative, riscul este acela menționat de dumneavoastră - ca populația locală să se simtă victimă și să reacționeze negativ. Deci, explicarea măsurilor este absolut necesară. Cu siguranță, acest demers nu are de-a face cu un atac la adresa populațiilor maghiare sau austriece. Abordarea politică a guvernelor din Austria și Ungaria a pus populațiile în dificultate și riscă să pună în dificultate și modul în care funcționează PE.”, a mai explicat europarlamentarul Victor Negrescu, pentru DC News.

România, în grațiile Uniunii Europene

„România nu se află într-o astfel de situație și e evident că România poate în continuare să-și expună punctele de vedere în procesele decizionale. Aici nu vorbim de eradicarea dreptului de veto, ci mai degrabă de justificarea acestuia raportat la tratatele și principiile europene. România, până acum, nu a aplicat veto-ul asupra niciunei țări, de la aderare și până astăzi.”, a încheiat europarlamentarul Victor Negrescu, pentru DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News