Prof. Mihai Coman a analizat detaliile reformei la nivel universitar și efectele modificărilor propuse asupra competențelor profesorilor coordonatori de doctorate.
Prof. Mihai Coman a criticat schimbările din criteriile de evaluare ale ARACIS - Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior - care trece de la un model clasic bazat pe curriculum la unul axat pe cunoștințele dobândite. El a subliniat că anterior, programul de învățământ era esențial pentru definirea specificului fiecărui domeniu, iar noua abordare ar putea dilua această claritate. Deși ideea de a evalua competențele nu este nouă, el atrage atenția că implementarea actuală nu este transparentă și riscă să afecteze coerența programelor universitare.
„Se întâmplă ceva și în ARACIS. Asta m-a frapat. În ARACIS, când se numea CNEAA – Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică, deci în anii '92-'93, am mers pe un model clasic. În domeniul meu am folosit expertiza americană care de 100 de ani face evaluarea facultăților, în alte domenii probabil alte expertize, unde unul din criteriile de bază este curriculum – programul de învățământ, că de aia afișează toate universitățile, la facultăți, programul de învățământ, să știe copiii, părinții, ce vor studia, cei din profesie să spună, să-și dea cu părerea dacă e bine sau rău.
Acum, spun ei, în niște documente pe care le-au afișat pe site și altele care au circulat numai către universități, deci o consultare non-publică, că este o tendință europeană ca criteriul important de evaluare să fie cunoștințele dobândite.
Nu e ceva nou. Și înainte s-a discutat. E un mecanism simplu, ai o ocupație, ocupația cere ca cel care vrea să lucreze acolo să posede niște competențe. Se poate face lista de competențe în dialog cu reprezentanții ocupației, profesiei, după care, membrii academici se întreabă: „Aceste competențe prin ce cunoștințe pot fi dobândite?” Și pe urmă vine întrebarea: „Ce fel de cursuri, seminarii, ore aplicative trebuie făcute ca să ajungi la aceste cunoștințe?”. De aceea programul era esențial ca să dea individualitatea, deoarece cunoștințele specifice de medicină nu pot fi obținute dacă ai un plan de învățământ de litere.", a spus prof. Mihai Coman.
Prof. Mihai Coman a criticat noua metodologie de evaluare din domeniul comunicării, care definește 10 criterii generale fără a impune discipline specifice, ci doar „discipline care pot contribui”. Acesta a subliniat că această abordare poate dilua specificul domeniilor, afectând claritatea programelor de studii.
„Lucrând așa, am văzut că au făcut o listă care la comunicare are 10 itemi de bază, de la C1 la C10, în care au pus cunoștințe, din ele au dedus aptitudini, niște responsabilități care ar trebui să derive din acestea și niște discipline, și aici e formula extrem de vicleană, „discipline care pot contribui”, deci nu sunt obligatorii, doar ar putea contribui. Dacă nu sunt ele, sunt altele.
Dacă te uiți la aceste criterii, C1 este despre cercetare – adică abilități de a face cercetare care sunt valabile pentru toți cei din științele socio-umane, C2 despre teoriile în domeniul comunicării, C3 despre teoriile în domeniul comunicării mediatice, C4 despre managementul reputației, C5 despre brandul strategic, C6 e pentru științele informării, C7 cere să îi ajute pe copii să facă diferențe între media și mai mult retorică este aici, C8 – etică și legislație, C9 ar fi ceva de roluri profesionale și C10 e practica.
În dreapta, sunt foarte puține din disciplinele care dau specificul în jurnalism, în relații publice, în publicitate.", a spus prof. Mihai Coman la DCNews și DCNews TV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu