Află în articol mai multe despre schimbările aplicației Telegram.
Aplicația de mesagerie Telegram a declarat că va preda adresele IP și numerele de telefon ale utilizatorilor autorităților care au mandate de percheziție sau alte cereri legale valide.
Modificarea termenilor săi de serviciu și a politicii de confidențialitate „ar trebui să descurajeze infractorii”, a declarat luni directorul general Pavel Durov într-o postare pe Telegram.
„În timp ce 99,999% dintre utilizatorii Telegram nu au nimic de-a face cu criminalitatea, cei 0,001% implicați în activități ilicite creează o imagine proastă pentru întreaga platformă, punând în pericol interesele celor aproape un miliard de utilizatori ai noștri”, a continuat el.
Anunțul marchează un regres semnificativ pentru Durov, cofondatorul platformei, de origine rusă, care a fost reținut de autoritățile franceze luna trecută pe un aeroport situat la nord de Paris.
Câteva zile mai târziu, procurorii de acolo l-au acuzat că a permis desfășurarea de activități infracționale pe platformă. Printre acuzațiile formulate împotriva sa se numără complicitatea la răspândirea de imagini cu abuzuri asupra copiilor și traficul de droguri. De asemenea, a fost acuzat de nerespectarea ordinelor forțelor de ordine.
Durov, care a negat acuzațiile, a atacat autoritățile la scurt timp după arestarea sa, afirmând că a-l face responsabil pentru infracțiunile comise de terți pe platformă a fost atât „surprinzător”, cât și „eronat”.
Aplicația Telegram a fost analizată luna trecută pentru găzduirea unor canale de extremă dreapta care au contribuit la violențe în orașe engleze.
La începutul acestei săptămâni, Ucraina a interzis aplicația pe dispozitivele emise de stat, în încercarea de a minimiza amenințările reprezentate de Rusia.
Arestarea directorului executiv în vârstă de 39 de ani a declanșat o dezbatere cu privire la viitorul protecției libertății de exprimare pe Internet.
După reținerea lui Durov, mulți oameni au început să se întrebe dacă Telegram este într-adevăr un loc sigur pentru disidenții politici, potrivit lui John Scott-Railton, cercetător principal la laboratorul Citizen Lab al Universității din Toronto.
El spune că această ultimă schimbare de politică este deja întâmpinată cu și mai multă alarmă în multe comunități.
„Marketingul aplicației Telegram ca o platformă care ar rezista cererilor guvernamentale a atras oameni care doreau să se simtă în siguranță împărtășindu-și opiniile politice în locuri precum Rusia, Belarus și Orientul Mijlociu”, a declarat Scott-Railton.
„Mulți analizează acum anunțul Telegram cu o întrebare de bază în minte: înseamnă acest lucru că platforma va începe să coopereze cu autoritățile din regimurile represive?”, a mai precizat cercetătorul.
Telegram nu a oferit prea multă claritate cu privire la modul în care compania va gestiona cererile liderilor unor astfel de regimuri în viitor, a adăugat el.
Experții în securitate cibernetică spun că, deși Telegram a eliminat unele grupuri în trecut, are un sistem mult mai slab de moderare a conținutului extremist și ilegal decât companiile concurente de social media și aplicațiile de mesagerie.
Înainte de recenta extindere a politicii, Telegram furniza informații doar despre suspecții de terorism, potrivit 404 Media.
Luni, Durov a declarat că aplicația folosește acum „o echipă dedicată de moderatori” care utilizează inteligența artificială pentru a ascunde conținutul problematic în rezultatele căutării.
Însă, în opinia lui Daphne Keller, de la Centrul pentru Internet și Societate al Universității Stanford, faptul de a face acest tip de materiale mai greu de găsit probabil că nu va fi suficient pentru a îndeplini cerințele legislației franceze sau europene.
„Orice lucru la care angajații Telegram se uită și pot recunoaște cu o certitudine rezonabilă că este ilegal, ar trebui să fie eliminat în întregime”, a declarat Keller.
În unele țări, aceștia trebuie, de asemenea, să informeze autoritățile cu privire la anumite tipuri de conținut grav ilegal, a adăugat ea.
Keller s-a întrebat dacă schimbările companiei vor fi suficiente pentru a satisface autoritățile care doresc informații despre țintele investigațiilor, inclusiv cu cine comunică acestea și conținutul mesajelor.
„Pare a fi un angajament care este probabil mai mic decât ceea ce doresc autoritățile de aplicare a legii”, a mai precizat Keller, conform BBC.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News