Schimbările climatice afectează grav infrastructura. O alianță formată din 30 de țări trage alarma: „Risc financiar uriaș”

Această alianță îndeamnă la o planificare mai bună pentru vremea mai instabilă și creșterea nivelului mării, pe măsură ce planeta se încălzește.

Potrivit estimărilor efectuate de Coaliția pentru Infrastructură Rezilientă la Dezastre (CDRI), dezastrele cauzează pierderi medii anuale cuprinse între 732 și 845 de miliarde de dolari la infrastructura și clădirile din lumea întreagă, ceea ce reprezintă 14% din creșterea produsului intern brut la nivel mondial.

Amit Prothi, directorul general al CDRI, cu sediul la Delhi, a declarat că cifrele din primul lor raport, publicat miercuri, sunt "remarcabile, deoarece arată riscul financiar enorm pe care îl purtăm astăzi pe umeri din cauza hazardelor naturale și a evenimentelor extreme legate de climă".

Expertul în planificare urbană, care a lucrat în peste 15 țări din America de Nord, Asia și Europa, a subliniat că este important să se prezinte aceste cifre "în fața celor care iau decizii" pentru a susține argumentul în favoarea unei infrastructuri mai rezistente.

CDRI, înființată în 2019, sprijină țările să-și facă infrastructura mai rezistentă la șocurile climatice și dezastrele naturale.

Alianța a folosit modele de risc pentru a calcula pierderile generate de dezastre, care includ și daune la infrastructura socială, precum școli și spitale, și impactul economic al întreruperilor de servicii.

Deși o treime din pierderile estimate sunt cauzate de riscuri geologice, cum ar fi cutremurele de pământ sau tsunamiurile, care nu sunt generate de schimbările climatice, riscurile legate de climă au un impact mai mare asupra pierderilor anuale medii în toate regiunile geografice, se menționează în raport.

Drumurile și căile ferate, telecomunicațiile, precum și energia electrică și energia reprezintă împreună aproximativ 80% din pierderile anuale totale, conform raportului CDRI, care include economii bogate, emergente și cu venituri mici, printre care Marea Britanie, Statele Unite, Germania, Australia, Japonia, Maldive, Fiji și Ghana.

Prothi a afirmat că noile infrastructuri ar trebui construite luând în considerare riscurile pe termen lung "astfel încât să nu o pierdem în timp". Raportul oferă mai multe exemple despre cum ar trebui făcut acest lucru.

China, de exemplu, a dezvoltat așa-numitele "orașe burete", creând parcuri în interiorul și în jurul orașelor care au tuneluri de stocare a apei, grădini pluviale, zone umede și bioswale care ajută la drenarea apei pentru a preveni inundațiile și servesc ca rezerve de apă în perioadele secetoase.

Raportul evidențiază, de asemenea, utilizarea tunelurilor inteligente în Malaezia, cu mai multe etaje pentru a reglementa traficul și a se proteja împotriva inundațiilor rapide, în timp ce un dig de mangrove în Guyana ajută la protejarea zonelor cu altitudine mică împotriva valurilor de furtună.

Națiunile sărace sunt lovite cel mai tare

Aproximativ 30% din pierderile anuale la infrastructură datorate evenimentelor climatice extreme și dezastrelor - aproximativ 280 de miliarde de dolari - sunt suportate de țările cu venituri mici și medii, ceea ce pune presiune asupra economiilor lor, potrivit raportului CDRI.

Cel mai mare procent de pierderi se înregistrează în Asia de Sud, cu 0,42% din PIB pe an, și în America Latină și Caraibe, cu 0,22%.

Dacă încălzirea globală avansează rapid, țările mai sărace vor suferi un "impact semnificativ mai mare", avertizează raportul.

Cu emisii ridicate care duc la creșterea temperaturilor cu 3-4 grade Celsius, pierderile anuale medii ar putea crește cu 11% în țările bogate, comparativ cu 12-33% în țările cu venituri mici și medii, inclusiv cu aproape 25% în Asia de Sud și Africa Subsahariană.

În vederea susținerii unei planificări mai bune, raportul CDRI a subliniat că majoritatea noii infrastructuri necesare până în 2050 pentru țările cu venituri mici și medii pentru a se dezvolta curat nu a fost încă construită - și finanțarea necesară rămâne concentrată în țările bogate.

Raportul menționează că pentru a acoperi deficitul și a atinge obiectivele de dezvoltare, aceste țări vor avea nevoie de investiții anuale de aproximativ 2,9 trilioane de dolari până în 2050, reducând în același timp emisiile care încălzesc clima la zero net.

Nivelurile actuale de investiții și de finanțare a climatului reprezintă "un ordin de mărime mai mic", ajungând doar la aproximativ 90 de miliarde de dolari în 2021, se arată în raport.

Multe dintre țările cu venituri mici și medii sunt deja afectate de datorii ridicate.

Foarte puțini bani au fost direcționați către pregătirea infrastructurii pentru impactul schimbărilor climatice, deoarece nu este un domeniu bine înțeles de piețele financiare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News