Schimbările climatice ameninţă securitatea energetică. Avertismentul Organizației Meteorologice Mondiale: 15% din centralele nucleare din lume sunt în regiuni tot mai aride

Valurile de căldură şi episoadele de secetă scad nivelul cursurilor de apă, cauzând probleme pentru hidrocentrale şi pentru răcirea centralelor nucleare, au precizat reprezentanţii OMM, marţi, la Geneva.

La rândul lor, furtunile şi alte evenimente meteorologice extreme avariază infrastructurile în numeroase zone. OMM este o agenţie specializată din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, având mandatul de a monitoriza la nivel global chestiunile care ţin de vreme, climă şi resursele de apă.

Raportul anual al OMM privind starea serviciilor climatice afirmă că sectorul energetic este responsabil pentru trei sferturi din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de oameni şi care alimentează schimbările climatice.

De aceea, este esenţial ca producţia de energie să fie radical schimbată. Însă guvernele lumii fac prea puţin pentru atingerea acestui obiectiv, a declarat Petteri Taalas, secretarul-general al OMM.

Omenirea nu va putea să limiteze încălzirea globală cu 1,5 grade Celsius, aşa cum şi-a propus prin Acordul de la Paris, dacă producţia de electricitate din surse 'curate' nu se va dubla în următorii opt ani. În prezent, 15% din centralele nucleare din lume se află în regiuni în care apa începe să devină o resursă rară.

Acest procent ar putea să crească până la 25% în următorii 20 de ani. În plus, 33% din termocentralele care necesită apă pentru sistemele lor de răcire, precum şi 11% din capacitatea hidroelectrică, sunt localizate în zone în care se manifestă un stres hidrologic.

Aproximativ un sfert din actualele baraje hidroelectrice şi aproape un sfert din proiectele de hidrocentrale se află pe râuri ce prezintă riscuri medii şi mari de a se confrunta cu penurii de apă.

Comunitatea globală îşi propune în prezent să producă doar atâtea emisii de dioxid de carbon câte pot fi compensate, pentru a atinge astfel neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050. 

ONU vrea o schimbare completă a sistemului energetic la nivel global

Aprovizionarea cu electricitate curată trebuie să se dubleze până în 2030 pentru a evita ca schimbările climatice să compromită securitatea energetică mondială, au declarat Naţiunile Unite marţi, potrivit France Presse.

Sectorul energetic nu este doar o sursă majoră de emisii care se află la originea schimbărilor climatice, dar este şi vulnerabil la schimbările care însoţesc încălzirea planetei, subliniază într-un nou raport - dat publicităţii marţi - Organizaţia Meteorologică Mondială a ONU (OMM).

Dacă lumea nu evoluează într-un ritm mai rapid spre surse curate de energie pentru a încetini criza climatică, condiţiile meteorologice şi un stres hidric cu caracter mai extrem vor pune securitatea noastră energetică în pericol şi ar putea chiar să compromită aprovizionarea noastră cu energie regenerabilă, avertizează documentul.

'Timpul nu este de partea noastră, iar clima se schimbă sub ochii noştri', insistă şeful OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat. 'Avem nevoie de o transformare completă a sistemului energetic mondial', subliniază el.

Şeful OMM aminteşte că sectorul energetic se află la originea a aproximativ trei sferturi din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, subliniind că 'sunt vitale trecerea la forme curate de producere a energiei ... şi ameliorarea eficienţei energetice'.

Dar, avertizează Taalas, atingerea obiectivului de emisii nete zero până în 2050 nu va fi posibilă decât 'dacă ne dublăm aprovizionarea cu electricitate cu emisii scăzute în următorii opt ani'. Zero-net sau neutralitatea carbonului va fi atinsă atunci când emisiile de dioxid de carbon provenind din activităţile umane vor fi echilibrate la scară mondială prin absorbţiile de CO2 într-o anumită perioadă.

Acest raport al OMM privind starea serviciilor climatologice, un document anual care se concentrează în acest an pe energie, subliniază importanţa din ce în ce mai mare a accesului la informaţii şi la servicii meteorologice, hidrologice şi climatice fiabile pentru a asigura rezilienţa infrastructurilor energetice şi a răspunde cererii în creştere.

Impactul evenimentelor meteorologice, hidrologice şi climatice - devenite mai extreme, mai frecvente şi mai intense din cauza încălzirii globale - asupra siguranţei accesului la energie este deja notabil, evidenţiază OMM în raportul său.

Cu titlu de exemplu, organizaţia citează întreruperile masive de curent cauzate de un val de căldură istoric în Buenos Aires în ianuarie.

În 2020, 87% din electricitatea mondială produsă de centralele termice, nucleare şi hidroelectrice depindea direct de accesul la apă, evocă OMM.

În acelaşi timp, o treime din centralele termice care au nevoie de apă dulce pentru funcţionarea lor se găsesc în zone cu un puternic stres hidric - la fel ca 15% din centralele nucleare existente -, pondere care se aşteaptă să ajungă la 25% în următorii 20 de ani, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News