Schismă. Biserica Ortodoxă Rusă rupe legăturile cu Patriarhatul Constantinopolului

'Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis luni să rupă complet comuniunea euharistică cu Patriarhia Constantinopolului', a declarat mitropolitul de Volokalamsk, Ilarion, responsabil pentru Departamentul de relaţii externe al Patriarhiei Moscovei, citat de RIA Novosti.

'Nu vom mai putea oficia slujbe în comun, preoţii noştri nu vor mai participa la liturghii împreună cu ierarhii Patriarhiei de Constantinopol', a declarat el.

'A fost o decizie forţată, dar Sfântul nostru Sinod nu a putut lua o altă decizie, deoarece întreaga logică a acţiunilor recente ale Patriarhiei Constantinopolului a condus la acest lucru', a mai spus acesta.

Ortodocșii ruși nu se vor mai ruga la Muntele Athos

O primă consecință a acestei decizii ar  fi aceea că ortodocții aparținând  Bisericii  Ruse nu vor mai putea să se roage și să primească comuniune în lacașurile de pe Muntele Athos.

Petro Poroșenko, președintele a avut o primă reacție  la  decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse de arupe  relațiile cu Patriarhia Ecumenica de Constantinopol.

"O astfel de reacție a autorităților spirituale și laice ale Rusiei la decizia Patriarhiei de Constantinopol privind Ucraina înseamnă că Kievul este pe „calea cea dreaptă”.

Pentru Moscova, Ucraina face parte din teritoriul său canonic.  Cele 12.500 de parohii ucrainene formau până acum o treime din totalitatea posesiunilor bisericii ruse. Pierzând Ucraina, Biserica Ortodoxă Rusă devine astfel doar o biserică normală şi nu mai este rivala celei de la Constantinopol. Este, de asemenea, o mare lovitură pentru patriarhul rus Kirill care va rămâne în istorie ca cel care a pierdut Ucraina.

În Ucraina există trei biserici ortodoxe, , pe lângă puternicul catolicism şi aripa greco-catolică, respectiv  Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) şi Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA). Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 25 de ani, imediat după independenţă, şi condusă din 1995 de patriarhul Filaret.

Financial Times: Lovitură conceptului  de „lume rusă"

Nou motiv de intervenţie militară în Ucraina? Financial Times scrie că această divizare între Ucraina şi Rusia nu este numai religioasă, ci şi geopolitică si anuleaza încercările Moscovei de a menţine Kievul în orbita sa politică şi de a-şi restabili influenţa în spaţiul post-sovietic. Totodata, este lovit şi conceptul de „lume rusă", care, conform planului lui Vladimir Putin, ar trebui să includă popoarele frăţeşti ale Ucrainei şi Belarusului, parţial legate prin ortodoxie.

Vezi si: Rusia, avertisment dur Ucrainei: Vom apăra interesele ortodocșilor în caz de tulburări religioase

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News