Cancelarul german Olaf Scholz i-a promis premierului ucrainean Denis Şmigal, cu care s-a întâlnit duminică la Berlin, că Germania ''nu va ceda în sprijinul ei faţă de Ucraina'' pe plan militar, politic, financiar şi umanitar, în timp ce în oraşul Koln circa două mii de membri ai diasporei ruse au manifestat cerând Germaniei să nu mai susţină Ucraina în războiul cu Rusia şi să renunţe la sancţiunile împotriva Moscovei, relatează agenţiile EFE şi Reuters.
Scholz a mai semnalat că, în pofida războiului aflat în desfăşurare, este important să se planifice încă de acum reconstrucţia şi să fim pregătiţi pentru această sarcină pe termen lung, potrivit unui comunicat emis de executivul german după întâlnirea celor doi şefi de guvern.
Cancelarul german a amintit în acest sens că ţara sa va organiza, ca preşedintă în exerciţiu a G7, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, o conferinţă la nivel de experţi pe 25 octombrie la Berlin, pentru a dezbate orientarea şi arhitectura necesare reconstrucţiei Ucrainei după ce agresiunea militară rusă va fi încetat.
Cât despre statutul de ţară candidată la UE primit de Ucraina, Scholz a reafirmat că această ţară trebuie să implementeze reforme privind statul de drept şi sistemul judiciar, reforme importante pentru a putea atrage investiţii în vederea reconstrucţiei ţării.
La rândul său, premierul ucrainean a mulţumit Germaniei pentru ajutorul constând în bani şi armament, dar i-a cerut acesteia să-şi asume un leadership sporit la nivelul UE pentru a impulsiona reconstrucţia Ucrainei, care speră să primească săptămâna aceasta din partea Uniunii Europene un ajutor financiar de cinci miliarde de euro, destinat susţinerii economiei şi armatei ucrainene.
Tot duminică, circa două mii de membri ai diasporei ruse din Germania au participat în oraşul Koln la un marş inedit, la care au cerut Germaniei să înceteze sprijinirea Ucrainei şi să renunţe la sancţiunile impuse Rusiei. Marşul a fost întâmpinat de câteva zeci de contra-manifestanţi, care s-au adunat în apropierea catedralei din Koln pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Ucraina.
In #Cologne, #Germany, several hundred people joined a #protest rally against “the supply of weapons to #Ukraine, sanctions against #Russia and NATO expansion”.
— Alex Kokcharov (@AlexKokcharov) September 4, 2022
Seems like the Kremlin is activating its influence networks in the EU. pic.twitter.com/CiL4UNW58X
Mulţi dintre protestatarii proruşi purtau drapele ruseşti sau pancarte cu NATO tăiat cu o linie roşie. Germania este în haos, spunea Elena Kolbasnikova, organizatoarea marşului, care a repetat ideea preşedintelui rus Vladimir Putin că invazia rusă ar fi menită să protejeze populaţia rusofonă din estul Ucrainei.
Cum vom supravieţui iarna aceasta ?, a întrebat organizatoarea acelui marş, referindu-se la criza energetică. Deşi este puternic dependentă de sursele de energie ruseşti, Germania va putea face faţă acestei ierni, a asigurat duminică mai devreme Olaf Scholz, după ce compania rusă Gazprom a anunţat vineri suspendarea completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream, notează Agerpres.
Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a acuzat duminică Germania că duce un război hibrid împotriva Rusiei, el justificând sistarea livrărilor de gaze ruseşti către Germania prin comportamentul inamical al acesteia faţă de Moscova în plin conflict cu Ucraina, transmite AFP.
În primul rând, Germania este o ţară inamicală, în al doilea rând ea a impus sancţiuni împotriva întregii economii ruseşti (...) şi ea livrează arme letale Ucrainei, a menţionat Medvedev într-un mesaj pe Telegram.
Altfel spus, ea a declarat un război hibrid contra Rusiei. Germania se comportă ca un INAMIC al RUSIEI, a adăugat fostul preşedinte rus. Iar acest unchi (cancelarul Scholz n.red) este surprins că germanii au mici necazuri cu gazul, a completat Medvedev, sugerând o aparentă nedumerire a sa.
Compania rusă Gazprom a anunţat vineri suspendarea completă a livrărilor de gaze prin gazoductul Nord Stream, oficial invocând o scurgere de ulei la o turbină.
Mai devreme în aceeaşi zi, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmase că a sosit momentul ca UE să impună plafoane tarifare şi pentru gazul natural rusesc, după ce ţările din G7 conveniseră să impună astfel de plafoane pentru petrolul importat din Rusia, considerând că în acest fel ar putea diminua veniturile cu care Moscova îşi finanţează armata în războiul contra Ucrainei.
Statele UE, care susţin Ucraina în faţa ofensivei militare ruse, acuză Moscova de şantaj energetic, în timp ce iarna se apropie şi multe state membre se tem de penurii de gaz şi de creşterea facturilor.
Deşi este puternic dependentă de sursele de energie ruseşti, Germania va putea face faţă acestei ierni, a asigurat duminică Olaf Scholz. Vezi știrea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News