Scholz vrea ca Europa să colaboreze și cu statele non-UE în vederea plafonării: Măsura va funcționa doar dacă Uniunea cooperează şi cu alte ţări
Ideea de a plafona preţurile la gaz, care divizează statele membre ale UE, nu poate funcţiona decât în strânsă cooperare cu parteneri non-europeni precum Coreea de Sud şi Japonia, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, potrivit AFP.
Fixarea unui preţ maxim "implică întotdeauna riscul ca producătorii să-şi vândă apoi gazul în altă parte, iar noi, europenii, să ne trezim cu mai puţin gaz, nu cu mai mult", a declarat cancelarul în Bundestag înaintea unui summit european la Bruxelles.
"De aceea, UE trebuie să se coordoneze strâns cu alţi consumatori de gaz, de exemplu Japonia şi Coreea, pentru a nu concura unii cu alţii", a pledat el.
Mai multe propuneri al Comisiei Europene de a reduce preţurile la energie vor fi analizate joi şi vineri la un summit al şefilor de stat şi de guvern din UE la Bruxelles.
Cincisprezece ţări au cerut la începutul lunii octombrie o plafonare a preţurilor la importurile europene de gaz, însă Berlinul s-a opus ferm, temându-se că acest lucru ar putea agrava tensiunile privind aprovizionarea cu gaz natural lichefiat pe o piaţa mondială încordată, la fel şi ţări ca Austria şi Ungaria, încă dependente de hidrocarburi ruseşti şi îngrijorate că Moscova ar putea închide complet robinetul.
În schimb, Scholz a salutat în discursul său în parlamentul german propunerile Comisiei Europene pentru "crearea de grupuri de achiziţii de companii europene pentru a cumpăra gaz în comun".
Cancelarul german şi-a reluat apelul adresat producătorilor de a acţiona pentru a limita creşterea preţurilor: "Sunt convins că ţări precum SUA, Canada sau Norvegia, care sunt solidare cu Ucraina, au interesul ca energia să nu devină inaccesibilă în Europa".
"Putin foloseşte de asemenea energia ca o armă", a reafirmat Scholz, care a dat însă asigurări că acest lucru nu va împiedica hotărârea Occidentului de a sprijini Ucraina.
El a atras atenţia totodată asupra unei creşteri globale a utilizării cărbunelui din cauza crizei energetice declanşate de războiul dus de Rusia în Ucraina.
"Războiul nu trebuie să ducă la o renaştere a cărbunelui la nivel mondial", a declarat Scholz, adăugând că statele membre ale UE vor discuta o poziţie comună asupra acestei chestiuni la summitul european.
Plafonarea preţului gazelor de către UE, puțin probabilă. Liderii blocului se reunesc cu o nouă ocazie
Cei 27 ar urma să îşi exprime sprijinul pentru un preţ de referinţă alternativ la gaze naturale lichefiate şi achiziţii comune de gaze, după ce anterior au căzut de acord să reducă consumul şi să introducă taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din industria energetică.
În continuare însă liderii UE rămân la fel de divizaţi cum erau în urmă cu câteva luni dacă şi cum să plafoneze preţul gazelor, în ideea de a contracara inflaţia ridicată şi a evita recesiunea, după ce Rusia a redus livrările de gaze către continent după invadarea Ucrainei.
Chiar dacă 15 ţări membre, printre care se numără Franţa şi Polonia, cer în continuare o anumită formă de plafonare, ele se lovesc de o opoziţie acerbă din partea Germaniei şi Ţărilor de Jos, cea mai mare economie europeană şi cel mai mare cumpărător de gaze, respectiv cel mai important hub de tranzacţionare a gazelor din Europa.
"Un acord este extrem de improbabil...Opiniile par a fi foarte opuse", a declarat un diplomat UE înaintea discuţiilor de joi.
De asemenea, liderii UE vor discuta cheltuieli de urgenţă pentru a atenua efectele crizei energetice acute asupra economiilor lor şi celor 450 de milioane de cetăţeni. În timp ce unele ţări cer ca blocul comunitar să emită noi datorii comune pentru a finanţa aceste cheltuieli, statele membre adepte ale austerităţii spun că ar trebui cheltuite mai întâi sutele de miliarde de euro rămase neutilizate din precedentele emisiuni de obligaţiuni comune.
Un alt punct de dezacord este dacă ar trebui oferit sprijin imediat prin subvenţii directe către gospodării şi companii sau să fie făcute investiţii în energia verde care ar face blocul comunitar mai rezilient în viitor.
"Diviziunile sunt un lux pe care nu ni-l putem permite", a declarat preşedintele summitului, Charles Michel, care este şi preşedintele Consiliului European.
Însă, având în vedere diferenţele între mixurile energetice şi interesele statelor membre UE, summitul din 20-21 octombrie riscă să nu se finalizeze prin acţiuni concrete.
"Unitatea în rândul statelor membre este supusă unor presiuni periculoase, în condiţiile în care decizii naţionale unilaterale sunt anunţate fără un cadru UE care să le menţină laolaltă", a anunţat E3G, un think-tank din domeniul tranziţiei climatice. "Această fragmentare ar putea submina credibilitatea răspunsului european", susţine E3G.
Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni şi ei, din nou, săptămâna viitoare, însă potrivit unui diplomat european nu ar urma să ajungă la decizii concrete înainte de luna noiembrie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
