Referendumul de joi, când scoțienii încearcă să rescrie istoria, se anunță foarte strâns, dar care în orice caz va schimba în profunzime chipul Marii Britanii, se arată într-un comentariu publicat de AFP.
Un vot în favoarea independenței va implica separarea de Marea Britanie, în caz contrar Scoția urmând să beneficieze de un statut de autonomie sporită. Oricum, scrutinul va deschide un nou capitol în relațiile epice și adesea războinice dintre 'Țara Scoților' și vecinii din sud. În ultimii 1.400 de ani, teritoriul din nord și-a schimbat statutul de circa zece ori, iar după Actul de Uniune din anul 1707 Scoția a fost alternativ teritoriu suveran sau vasal al Londrei, precizează Agerpres.
Acum 8,3% din populația britanică va decide soarta ansamblului alcătuit din englezi, galezi, nord-irlandezi și scoțieni. Conform ultimelor sondaje, unioniștii, care sprijină ideea rămânerii Scoției în cadrul Marii Britanii, sunt cotați cu 53% din intențiile de vot, astfel că ecartul dintre cele două tabere se situează în marja de eroare și orice rezultat este posibil.
O victorie a partizanilor independenței va fi și un triumf personal pentru liderul acestora, Alex Salmond, premierul actualei Scoții semi-autonome. Acest economist în vârstă de 59 de ani a știut să trezească aspirațiile identitare ale scoțienilor, numai o treime dintre ei împărtășind în urmă cu 20 de ani visul său al 'unei noi țări printre primele 20 cele mai bogate ale lumii'. Fiind și un foarte bun strateg, el nu s-a mulțumit să impună guvernului de la Londra referendumul, dar l-a constrâns de asemenea să acorde noi prerogative, în special fiscale, parlamentului regional de la Holyrood, în eventualitatea respingerii independenței.
Însă un vot favorabil independenței va aduce și complicații legate de statutul internațional al noului stat, dar și al Marii Britanii, precum și posibile divergențe de natură economică între cele două țări. 'Majoritatea juriștilor consideră că Marea Britanie, fără Scoția, va fi statul succesor ce va rămâne membru al Uniunii Europene și NATO, precum și al Consiliului de Securitate al ONU, chiar dacă va trebui să-și schimbe numele și drapelul', subliniază jurnalistul și scriitorul Peter Ridell.
În consecință, Scoția va trebui să înceapă demersurile pentru admiterea în UE și NATO după proclamarea oficială a independenței pe 26 martie 2016. Până atunci se vor desfășura negocieri intense între Londra și Edinburgh, în urma cărora ar trebui să se tranșeze chestiuni delicate precum împărțirea rezervelor de petrol din Marea Nordului, a datoriei publice, controlul frontierei sau moneda noului stat, executivul lui David Cameron refuzând în principiu folosirea lirei sterline de către o Scoție independentă.
Acesta din urmă a avertizat că un vot pentru independență va echivala cu 'un divorț dureros', nu cu o 'despărțire amiabilă'. 'Va fi o tragedie dacă Regatul Unit se va scinda', a mărturisit Cameron într-un interviu difuzat miercuri de revista The Times.
De altfel, rezultatul referendumului va avea implicații și asupra viitorului politic al actualului șef al guvernului de la Londra, care ar risca să-și vadă compromise șansele de a obține un nou mandat de premier după alegerile de anul viitor.
De asemenea, mass-media britanică relatează că sume considerabile de bani au fost transferate către nord, pentru a evita falimentul băncilor dacă populația panicată se va repezi să-și retragă depozitele. În ce o privește pe Regina Elisabeta a II-a, ea ar putea fi nevoită să renunțe la vacanțele petrecute la castelul din Balmoral.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News