Şcolile din Ucraina, gest de solidaritate. Elevi şi profesori împletesc plase de camuflaj pentru soldați și tancuri
Războiul a dat peste cap vieţile tuturor şi a schimbat cursul firesc al lucrurilor. A rescris, inclusiv, misiunea şcolii ca instituţie. Sălile de clasă în care până acum câteva zile copiii făceau ore au devenit centre de rezistență.
Mai nou, sălile de sport din şcoli adăpostesc refugiați din regiunile bombardate de ruși. În regiunea Liov, la 70 de kilometri de Polonia, toate școlile au ușile deschise pentru cei care au nevoie să se adăpostească, la fel teatrele și clădirile administrative. Şi în România, cum era de aşteptat, şcolile in oraşele de la graniţă s-au transformat în centre de cazare pe perioada războiului. În şcoala din Siret, Suceava, băncile au fost înlocuite cu paturi. În momentul de față, în aceste spații sunt cazate 120 de persoane venite din Ucraina.
Creioanele colorate, "arme" de război
Şi ucrainienii din oraşele învecinate cu zonele de conflict dau, cum pot, o mână de ajutor. În Lviev, câțiva copii și adolescenți au lucrat alături de părinți şi profesori la plase de camuflaj pentru armata ucraineană. Se pot acoperi, de exemplu, până și tancuri cu ele. E impresionant să ştii că şi din mânuţele care abia au învăţat să pună creionul pe hârtie au ieşit materiale de protecţie pentru soldaţi. care nu se confecţionează tocmai uşor. Cei mai mari îi ajută pe micuţi cu nodurile din capătul plasei care sunt mai greu de făcut şi cer mai multă forţă în degete. Toate sunt făcute din material textil de culoare maro şi kaki, similare cu uniformele soldaţilor. Pe multe din clădirile din zonă, spun localnicii, sunt lipite desene ale copiilor care au colorat steagul Ucrainei, case și flori și au scris „Слава Україні! – Героям слава!” („Slava Ukraini! – Heroiam slava!”), adică „Glorie Ucrainei! – Glorie eroilor!”. Cine s-ar fi gândit că şi creioanele colorate ar putea deveni vreodată "arme" de război?
Jumătate dintre cei aproximativ un milion care au fugit până acum de război au trecut granița spre Polonia, restul spre România (peste 100.000), Slovacia, Ungaria și Republica Moldova. Rușii n-au atacat până acum Lviv, dar în oraș oamenii se înghesuie în trenuri și în mașini sau pur și simplu pornesc pe jos, cu gândul să iasă cât mai repede şi să fie cât mai departe de suflul exploziilor. Dintre țările vecine cu România doar Ucraina și Republica Moldova nu sunt membre NATO, alianță politico-militară care cuprinde 30 de state, cele două fiind mai vulnerabile în fața Rusiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
